Ministerul Educaţiei a publicat lista cu Olimpiadele recunoscute pentru echivalarea la Bacalaureat 2025
Publicat acum 3 ore si 4 minute
Greva de avertisment se desfăşoară pe parcursul întregii zile de astăzi sub sloganul: "O lecţie de demnitate".
Dascălii spun că vor relua seria protestelor dacă executivul de la Bucureşti nu le va soluţiona revendicările.
Ca şi acum, în fiecare an electoral, în 2000 şi în 2004, profesorii au forţat mâna guvernelor pentru a-şi mări salariile. Dascălii închid cataloagele şi ies în stradă pentru a protesta împotriva deciziilor Guvernului de a nu le acorda majorarea salarială cerută.
Anul 2000 - prima grevă de amploare în învăţământ a fost declanşată pe 24 ianuarie. Atunci, profesorii afiliaţi Federaţiei Spiru Haret au refuzat să vină la catedră timp de cinci săptămâni. Mişcarea lor de protest a dat însă rezultate. Sindicaliştii au obţinut în urma negocierilor cu Guvernul o majorare salarială de 80% , în două tranşe. Mişcări sindicale au avut loc şi în 2002. După o grevă de avertisment urmată de o grevă generală, dascălii "au câştigat" 5% în plus la salarii. În schimb, au pierdut alţi bani prin reducerea sporului de izolare. Astfel, unele cadre didactice din mediul rural au rămas fără un sfert din salariu.
Anul 2004 - un alt an electoral şi totodată un an al mitingurilor şi al grevelor de avertisment în învăţământ. Profesorii au cerut salarii mai mari cu 50%, acordarea a 5% din PIB pentru Educaţie şi recalcularea salariilor profesorilor pe ultimii trei ani. Dascălii au obţinut atunci o creştere salarială de aproximativ 27%.
Anul 2005 - profesorii din toată ţara au intrat din nou în grevă. Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, salarii dublate până în 2007, o lege a salarizării pentru angajaţii din sistemul bugetar, şi fonduri suplimentare pentru dotări şi infrastructură, au fost câteva dintre revendicările sindicaliştilor. Mişcarea lor de protest a durat 22 de zile. În faţa acestei situaţii, ministerul Educaţiei a declarat greva ilegală, iar cazul a ajuns la Curtea Constituţională. Protestele au fost suspendate timp de o săptămână, dar au fost reluate după ce magistraţii au declarat legal protestul dascălilor. Greva s-a încheiat în urma unui acord dintre Guvern şi sindicate. Premierul Tăriceanu a dispus alocarea a 4,8% din PIB pentru educaţie, încă 1% pentru proiecte şi o mărire salarială de aproape 12%.
Greva de luni a dascălilor afiliaţi la Federaţia Spiru Haret este doar prima acţiune dintr-un şir lung de proteste, anunţate de sindicaliştii din sectoarele bugetare. Astfel, în această lună va fi grevă generală în învăţământ, sănătate şi administraţie.
Federaţia Alma Mater, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Educaţiei Naţionale vor organiza o grevă de avertisment pe 10 noiembrie. Sindicaliştii ameninţă că, opt zile mai târziu, vor intra în grevă generală.
Şi bugetarii din Alianţa Sed Lex intră în grevă generală pe 13 noiembrie. La rândul lor, sindicaliştii de la Santias vor organiza un miting de amploare în Capitală pe 11 noiembrie, iar pe 20 vor intra în grevă generală.
Bugetarii cer salarii mai mari, după ce Parlamentul a adoptat legea privind creşterea lefurilor profesorilor cu 50%. Legea a fost însă blocată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă până în aprilie anul viitor. În schimb, membrii confederaţiei Cartel Alfa au anunţat că deocamdată nu vor apela la forme de protest, dar au subliniat că legea de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice trebuie aplicată. Sindicaliştii Cartel Alfa vor în schimb ca de la 1 ianuarie să apară un cadru legislativ care să stipuleze clar cu cât vor creşte salariile pentru celelalte sectoare bugetare.
Nici membrii Blocului Naţional Sindical nu vor recurge la proteste, cel puţin pentru moment. Ei au anunţat că se vor alătura celorlalţi sindicalişti numai dacă vor ajunge la un acord comun în ceea ce priveşte cererile de majorare salarială.
GREVE GENERALE:
- 13 NOIEMBRIE - ALIANŢA SED LEX
- 18 NOIEMBRIE - ALMA MATER, FSLI, FEN
- 20 NOIEMBRIE - SANITAS
Antena 3
