Sâmbătă se împlinesc 21 de ani de la revolta anticomunistă de la Braşov. Chiar dacă a fost înfrântă, revolta muncitorilor braşoveni a scos la iveala ostilitatea românilor faţă de sistemul totalitar comunist şi a deschis calea spre revoluţia din 1989. Revolta celor câteva mii de muncitori braşoveni a izbucnit într-un moment în care Ceauşescu instaurase în România un regim neostalinist, motiv pentru care ţara noastră era izolată în plan politic faţă de restul ţărilor comuniste, inclusiv faţă de Uniunea Sovietică.
Refractar la reformele iniţiate de Gorbaciov, Ceauşescu a decis, în 1981, să achite integral datoria externă a României. Drept urmare, românii au început să trăiască din ce în ce mai prost, fiind nevoiţi să adopte un regim de austeritate. În aceste condiţii a izbucnit revolta muncitorilor de la întreprinderea de Autocamioane Braşov, care a avut iniţial un caracter social, întrucât oamenii erau nemulţumiţi de reţinerile nejustificate de salariu.
O grevă începută în noaptea de 14 noiembrie a continuat a doua zi cu un marş până în centrul oraşului, la Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român. Acesta a fost atacat şi devastat ca urmare a ameninţărilor primite şi a refuzului autorităţilor de a dialoga cu protestatarii. Pentru prima dată în România, muncitorii au scandat ?Jos Ceauşescu!? şi au intonat ?Deşteaptă-te, române!?, care avea să devină ulterior imnul revoluţiei din 1989 şi apoi imnul de stat.
Urmările nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Câteva sute de muncitori au fost arestaţi, bătuţi, torturaţi şi chiar ameninţaţi cu moartea. Dintre aceştia, o parte au fost condamnaţi cu pedepse la locul de muncă sau deportaţi în alte localităţi, în urma procesului care a avut loc câteva luni mai târziu.
Sursa foto: ziua.ro
Antena 3
