Majoritatea clădirilor vulnerabile se află în Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi în zona Făgăraşului. În Capitală au fost încadrate în clasa întâi de risc seismic 125 clădiri. Autorităţile au finalizat lucrările de consolidare la doar 10 clădiri de locuit, 8 dintre acestea fiind în Capitală. Alte 52 de construcţii se află în diferite etape de proiectare şi execuţie. Cu toate acestea, puţini dintre cei care locuiesc în clădiri vulnerabile îşi dau acordul pentru lucrările de consolidare anti-seismică.
Situaţia cea mai gravă este de departe în Capitală: 600 de clădiri riscă să se prăbuşească în caz de cutremur - majoritatea sunt amplasate în centrul istoric al oraşului. În următoarele două luni, Primăria Capitalei va aplica bulina roşie pe aceste imobile, urmând ca sistemul de marcare să fie extins la nivel naţional. În plus, în Capitală 25 din cele 57 de spitale sunt încă neconsolidate, iar sute de puncte prezintă risc de poluare chimică, de inundaţii sau de incendii, în cazul unui seism de mare intensitate.
Experţii tehnici au avertizat deja Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes naţional, deoarece un potenţial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp şi majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.
La Antena 3, puteţi urmări duminică, între orele 16 şi 18, o ediţie specială - 30 de ani de la cutremurul din martie 1977.
Antena 3
