În urmă cu 14 ani, America avea să trăiască cea mai neagră zi din istoria recentă. Pe 11 septembrie 2001, omenirea asista, înmărmurită, la prăbuşirea Turnurilor Gemene din New York, doborâte de avioane de pasageri deturnate de teroriştii reţelei Al Qaida. O altă clădire reprezentativă pentru forţa Americii, Pentagonul, era ţinta unui atac similar.
Bilanţul victimelor atentatelor s-a ridicat la 2.978 de morţi, dintre care 2.749 la New York.
Atacurile au adus, cu brutalitate, în atenţia întregii lumi ameninţarea terorismului internaţional, care persistă şi astăzi sub diverse forme.
Ca răspuns la monstruoasa provocare, Statele Unite urmate de aliaţii lor au declanşat războiul mondial împotriva terorismului. Al Qaida a fost alungată din refugiul pe care şi-l găsise în Afganistan şi, după o vânătoare care a durat mai mulţi ani, liderul său Osama bin Laden a fost eliminat.
Dar flagelul terorist nu a dispărut ci, dimpotrivă, s-a extins şi a apărut pe mai multe continente. Astăzi, Statul Islamic, formaţiune atât de violentă încât a fost respinsă chiar şi de Al Qaida, a cucerit mai multe oraşe din Siria şi Irak şi atrage mii de adepţi fanatizaţi.
În acest timp, în Africa, islamiştii grupării nigeriene Boko Haram şi cei din Algeria sau Mali se întrec în măceluri şi proclamaţii sfidătoare. Mai neliniştitor este că teroriştii convertesc, la ideile lor criminale, tineri născuţi şi crescuţi în Occident care sunt gata, oricând, de noi atentate sinucigaşe.
La 14 ani după 11 septembrie, războiul împotriva terorismului este încă departe de final.