Într-o dimineaţă caldă de toamnă, visul
american s-a transformat într-un coşmar. Patru avioane de linie au fost
deturnate şi transformate în arme. Simboluri ale civilizaţiei occidentale au
căzut, luând cu ele vieţile a 3000 de oameni. Democraţia americană a primit o
lovitură puternică, şi de atunci rămâne ştirbită. La scurt timp după atentate,
Statele Unite acuză Al Qaeda de implicare. A urmat ceea ce cunoaştem cu toţii
drept ?Războiul împotriva terorismului?. Pentru securitatea naţională s-au
creat astfel o serie de legi noi, în urma cărora libertatea individului afost
mult îngrădită. În timp, încrederea în administraţia statului a scăzut progresiv,
iar astăzi, un procent însemnat de americani consideră că 11 septembrie 2001 nu
a fost altceva decât o operaţiune sub acoperire a CIA.
Scopul operaţiunii ar fi fost să stârnească
panica în mijlocul comunităţilor de pretutindeni în faţa pericolului islamic
şi, mai important, de a obţine pretextul pentru a ataca Irakul şi Afganistanul.
Ca atare, după 24 de ore, administraţia americană începuse să vorbească despre
un război mondial pe care cel puţin 60 de ţări ar fi trebuit să-l ducă alături
de ea ?shoulder to shoulder? împotriva terorismului internaţional. În căutarea
resurselor de petrol, planul de operaţiuni împotriva ţărilor islamice ar fi
presupus ca într-unul dintre marile oraşe
ale Statelor Unite să fie declanşată o explozie puternică, un auto-atentat care
să fie pus pe seama fundamentaliştilor iranieni, irakieni sau libieni. Acesta ar
fi constituit pretextul pentru dezlănţuirea unui război de coaliţie, care să
primească girul Consiliului de Securitate şi al ONU.
Osama bin Laden este considerat şi el o
creaţie a serviciilor secrete. El ar fi recrutat în jur de 10.000 de combatanţi
pentru CIA în cadrul intervenţiilor în Afganistan. Cel mai căutat om de pe
planetă dă cu tifla periodic urmăritorilor, care însă nu fac nici un fel de
progrese în localizarea lui. Informatorii lipsesc şi ei cu desăvârşire. Şi pentru
lipsa de implicare a mass-media în aceste dezvăluiri susţinătorii teoriei conspiraţiei
oferă o explicaţie: serviciile sunt capabile să înăbuşe versiunile
nefavorabile, inclusiv prin eventuale represiuni dure. Se dă şi un exemplu din
Vietnam: la sfârşitul războiului, CIA ar fi fost constrânsă să remunereze mai
multe sute de jurnalişti din întreaga lume.
Argumentele
acuzatorilor
Mii de analize făcute de specialişti sau
amatori înverşunaţi în aflarea adevărului au scos la iveală câteva detalii des
vehiculate. De exemplu, există martori care declară că prăbuşirea clădirilor WTC
a fost precedată de explozii puternice care să le fi slăbit dramatic rezistenţa.
Unii pun exploziile pe seama napalmului, alţii pe a dinamitei. Nici clădirea
Pentagonului nu părea să fi fost cu adevărat afectată de impactul cu un avion Boeing
de 16 tone. O aripă dezafectată a
clădirii aflată în curs de reamenajare, nu adăpostea personal, birouri şi
calculatoare, aşa că era ţinta ideală a unui avion uşor. Totul pentru o nouă
scenă dramatică. Fotografiile camerelor de supraveghere de aici au
fost confiscate şi ţinute departe de ochii curioşilor. Nici suma uriaşă plătită
drept primă de asigurare nu a trecut neobservată în ochii scepticilor: 3,5
miliarde de dolari plătiţi numitului Larry Silverstein, pentru clădirile WTC.
O serie de exerciţii militare prevăzute exact
pentru ziua de 11 septembrie au făcut ca SUA să rămână apărată de doar 14
avioane militare, care nu au fost capabile să oprească patru avioane deturnate
în două ore. Nici controlorii de trafic aerian şi nici cei de la centrul de
comandament NORAD (North American Aerospace Defense Command) nu au mai putut
face distincţia între ţintele reale şi cele care făceau parte din exerciţiu. Astfel,
NORAD nu a reacţionat pentru prima oară în 50 de ani, cât timp CIA conducea
exerciţii militare identice cu atacurile, care prevedeau lovirea clădirilor WTC
cu avioane deturnate de terorişti. Faptul a fost raportat de Agenţia de ştiri Associated
Press şi recunoscut pe site-ul CIA.
Antena3.ro
