"Spre deosebire de domnul procuror şef C. O., care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror şef Alina Bica, şi care a practicat un stil managerial participativ şi la care toţi procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare şi coordonare, în cazul doamnei procuror şef Alina Bica lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situaţii în care deşi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenţa şefului direcţiei, acesta nu era de găsit; de asemenea s-a reţinut că, datorită tonului ridicat folosit, precum şi a modului imperativ în care aceasta tranşa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin şefii de servicii", se arată în raportul Inspecţiei Judiciare.
Mai mult, raportul arată că Alina Bica inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere subalternilor ei.
"Aceştia din urmă au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă şi că doamna procuror şef Alina Bica le inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere; de asemenea, au fost nemulţumiţi de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror şef Alina Bica preferând să fie singurul decident, însă şi în acest caz dădea dovadă de instabilitate şi inconsecvenţă", se mai arată în raport.
