100 de minute: Etapele relaţiei lui Băsescu cu Securitatea. Vezi documentul care dezvăluie colaborarea preşedintelui şi cu DIE

Traian Băsescu a refuzat să vină astăzi în faţa judecătorilor pentru a da explicaţii despre colaborarea sa cu Securitatea. Băsescu era citat la Curtea de Apel, într-un dosar în care Dan Voiculescu a contestat modul în care CNSAS l-a scos basma curată pe preşedinte pentru că există foarte multe urme ale colaborării actualului preşedinte cu fosta Securitate.

Potrivit unui document prezentat în cadrul ediţiei de miercuri a emisiunii "100 de minute", Traian Băsescu a colaborat şi cu Direcţia de Informaţii Externe.

ETAPA 1 - ELEV - COLABORATOR

- 1973 - recrutat de Securitate, în perioada în care era student la Institutul de Marină, cu dosarul de colaborator nr. 3990/09.11.1973, aşa cum reiese din adresa MApN 10860 din 16.08.2004, semnată de şeful Direcţiei Siguranţă Militară, general de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu şi din Registrul-Jurnal al reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa

ETAPA 2 - MEMBRU PCR CARE SPRIJINEA MUNCA SECURITĂŢII

- 9 SEPTEMBRIE 1976 - La terminarea studiilor, Traian Băsescu primeşte acordul din partea partidului pentru a sprijini munca de securitate, în calitate de ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa, aşa cum reiese din Registrul cu persoanele din rândul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate, la poziţia 19 de la litera B. Acelaşi document mai arată că Traian Băsescu era folosit ca sursă în Portul Constanţa de către locotenentul major de Securitate Mihai Avramidis (Avramides).

- CNSAS specifică faptul că dosarele surselor membri ai PCR nu se arhivau, potrivit normelor specifice, iar eventualele informări erau încadrate F.N. (Fără număr). Adică, documentele erau emise de Securitate fără a fi înregistrate în documentele operative

ETAPA 3 - TRANSFERUL LA DIRECŢIA DE INFORMAŢII EXTERNE

- 15 AUGUST 1979 - Dosarul de colaborator al lui Traian Băsescu, nr. 3990/09.11.1973, este distrus potrivit Procesului Verbal 58212 întocmit de Securitate, aşa cum reiese din Registrul Jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa şi din decizia CNSAS din septembrie 2006.

- Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor de securitate - aprobate prin Ordinul M.I. nr. 001050 din 25 mai 1977

- Dicţionar explicativ de termeni al CNSAS

ÎN CE CONDIŢII ERA DISTRUS UN DOCUMENT AL SECURITĂŢII

Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea evidenţelor de securitate - aprobate prin Ordinul M.I. nr. 001050 din 25 mai 1977

art. 22 - Scoaterea fişelor din cartoteca generală documentară şi distrugerea acestora (pe bază de proces verbal) are loc în următoarele situaţii:

a) când se constată că persoana a fost luată în mod greşit în evidenţă; (n.red. se aplică dosarelor de urmărire informativă)

b) când se transferă la U.M. 0920 materiale sau dosare, numai fişele care se referă la acestea, menţinându-se în continuare fişele despre persoanele care sunt cunoscute şi cu alte fonduri în arhivă, ce nu fac obiectul transferului;

c) când s-a constatat neconfirmarea materialelor iniţiale (...) (n.red. se aplică dosarelor de urmărire informativă)

d) în cazul decesului persoanelor ce au făcut parte din reţeaua informativă dacă nu sunt cunoascute cu antecedente politice reacţionare sau penale.

Potrivit dosarului CNSAS, U.M. 0920 reprezintă indicativul de unitate militară sub care este consemnată Direcţia de Informaţii Externe (D.I.E.), denumire şi indicativ atribuite după 1973 Direcţiei Generale de Informaţii Externe

Decizia CNSAS din 13 februarie 2014 arată că Traian Băsescu a dat note la Securitate semnate „TRAIAN" şi că îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu. În acest sens, este citată o "notă olografă înregistrată de ofiţer cu data 6 iulie 1988, atribuită în antet "P.b.s. <TRAIAN B.>"; documentul amintit, prin coroborare, este atribuit reprezentantului NAVROM în Belgia şi Olanda."

În cadrul notei, Traian Băsescu informează: "În final, dl. R. mi-a oferit <ca sprijin total dezinteresat> suma de 30.000 Bfr pe care i-am refuzat în modul cel mai politicos, precum şi posibilitatea de a apela la firma <G.>, dacă doresc să înlocuiesc mobilierul din locuinţa închiriată, cu un mobilier nou, mai funcţional şi modern. L-am <asigurat> că voi apela la el dacă voi dori să schimb mobilierul. (Vă informez că în mod cert nu voi simţi această nevoie, iar dacă voi schimba locuinţa, ca urmare a necesităţilor de spaţiu şi condiţii de confort minime, o voi face în baza drepturilor legale acordate de D.T.N.)."