Unii istorici susțin că această tradiție a luat naștere în Franța, în anul 1582, când țara a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian.
Astfel, începutul noului an a fost mutat pe 1 ianuarie, fiind sărbătorit, până atunci, pe 1 aprilie.
Cu toate acestea, mulți oameni au continuat să sărbătorească noul an după vechiul obicei, fiind ironizați de ceilalți și numiți "păcăliți de aprilie".
O altă ipoteză spune că obiceiul datează încă din timpul Imperiului Roman, atunci când romanii organizau serbările Hilaria, închinate zeiţei Cybele, zeiţa naturii şi a fertilităţii.
Citește și
Obiceiuri şi tradiţii de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor
România a început să se sărbătorească Ziua Păcălelilor din secolul al XIX-lea.
În România, de Ziua Păcălelilor sunt legate mai multe obiceiuri, iar unele dintre acestea au luat naștere în lumea satului tradițional.
Se spune că, de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor, dacă o fată reuşeşte să păcălească un băiat, acesta să o ia de nevastă, căci vor face casă bună împreună.
Tradiţia mai spune că cei care se căsătoresc de 1 aprilie, de Ziua Păcălelilor, vor avea o căsnicie nefericită, iar bărbatul va fi toată viaţa sub papucul femeii.
Deși ziua păcălelilor este sărbătorită în întreaga lume, în România, tradiția spune că farsa trebuie să aibă loc înaintea prânzului. Acest obicei s-a instalat încă din secolul al XIX-lea.
Obiceiuri şi tradiţii de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor, în alte ţări
În Scoția, tradiția a devenit un eveniment care se întinde pe două zile, începând cu "vânarea gowk-ului”, în care oamenii erau trimiși după o pistă falsă (gowk este un cuvânt pentru pasărea cuc, un simbol pentru prost) și urmat de Ziua Tailie, care implica farse jucate pe spatele oamenilor, cum ar fi fixarea cozilor false sau semne precum "loviți-mă".
În Polonia, Ziua Păcălelilor este o zi dedicată activităţilor distractive şi farselor.
În Suedia şi Danemarca, 1 aprilie este cunoscută ca Maj-Kat, o zi a glumelor.
