Poate ţi s-a propus un loc de muncă avantajos în străinătate, care să-ţi aducă satisfacţii profesionale şi personale. Poate că ţi-a fost oferit chiar de către iubitul tău sau un prieten apropiat şi care ambalează informaţia astfel încât totul să pară strălucitor la o primă vedere. Dar cât de sigură poţi fi că totul e roz, chiar dacă este vorba de o persoană de încredere, care îţi întinde o mână de ajutor?
Astfel arată scenariul campaniei ?Omul cu două feţe?, care a început marţi şi care urmăreşte reducerea numărului persoanelor traficate la nivel naţional şi regional. Traficul de fiinţe umane încalcă drepturile omului şi are ca rezultat creşterea excluziunii sociale a persoanelor afectate şi include mai ales exploatarea sexuală şi prin muncă, obligarea la practicarea cerşetoriei, precum şi pornografia infantilă şi pe internet
După cum indică studiile realizate de către Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, cele mai multe victime traficate sunt femei tinere şi minore, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani, din mediul rural. Judeţele ţintite de către traficanţii de femei sunt în principal Bacău, Dolj, Olt, Iaşi, Vaslui, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Botoşani, unde se găsesc aproape jumătate din totalul victimelor identificate.
În 2008, bărbaţii erau cei mai traficaţi, în 2009, femeile sunt cele mai vizate
Deşi traficul de persoane este în scădere în România, conform analizei Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate, victimele traficului de persoane au fost exploatate mai ales în afara teritoriului naţional, iar la acest capitol ţara noastră este considerată ca sursă şi ţară de transit pentru astfel de activităţi ilegale.
Anul trecut au fost identificate 1240 de victime, dintre care 614 femei, în proporţie de 49% şi 626 bărbaţi, adică 51%. Provenienţă victimelor pentru anul 2008 a fost de 60% din mediul rural, respective 751 de victime, 36% din mediul urban, adică 455 de persoane traficate, iar restul de 4%, cu un număr de 34 de victime, au provenit din Bucureşti.
În ceea ce priveşte categoriile de vârstă ale femeilor traficate în 2008, ele au s-au încadrat între 16 şi 25 de ani, adică 61% dintre victime, apoi fetele cu vârstele cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 22% din totalul victimelor şi între 26 şi 40 de ani, unde au fost identificate 14% dintre victimele supuse exploatării.
În primul trimestru al anului 2009 au fost identificate 239 de victime, dintre care 40% au fost femei, majoritatea fiind adulte. Dintre acestea, 75% au fost exploatate sexual, iar 17,5% prin muncă forţată.
Femeile traficate în primele luni ale acestui an provin din mediul rural, în pondere de 48%, în timp ce 45% din mediul urban, iar restul de 7% din Capitală.
Cum ?mirosim? traficantul sau recrutorul?
Media de vârstă a persoanei ?binevoitoare? şi care ?ne sare în ajutor? se situează în intervalul 20-45 de ani. Experienţele de viaţă, valorile socio-culturale accesibile, socializarea în interiorul unor modele alternative şi lipsa suportului afectiv necesar unei dezvoltări pro-sociale a identităţii personale au determinat orientarea celor implicaţi în acţiuni de recrutare a victimelor către activităţi cu caracter ilicit.
De asemenea, profilul traficantului include un aspect fizic îngrijit, dar şi educaţia de nivel mediu. Statisticile arată că traficul de persoane reprezintă una din cele mai ?profitabile? infracţiuni după traficul de arme si droguri. Apoi, povestile de succes presupun reflectarea ?realizărilor? prin vestimentaţie şi accesorii nu neaparat conservatoare, ci mai degrabă conforme cu valorile socio-culturale care evidenţiază gusturi pentru produsele ?de marcă?. Toate acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic ingrijit care promovează, alături de ceilalţi factori, imaginea succesului promis. Legat de educaţia traficantului, recrutarea şi ?comercializarea? persoanelor presupun abilităţi elaborate de comunicare şi de convingere. Majoritatea recrutorilor sunt absolvenţi de licee sau şcoli profesionale, deşi acest criteriu nu este unul general valabil. În multe cazuri experienţa de viaţă şi cea din cadrul reţelelor de crimă organizată au contribuit substanţial la ?educarea? acestor abilităţi.
Cercetările psihologice mai arată că traficantul a fost, la rândul sau, victimă a unor abuzuri săvârşite în familie şi în urma căruia el a devenit la rândul său abuzator. El a putut fi martor la manifestările violente dintre părinţi sau chiar victimă a abuzurilor fizice şi / sau emoţionale în familie, în perioada copilăriei. Astfel, stima de sine a ajuns la un nivel minim, la fel şi propriile responsabilităţi, de unde a rezultat nevoia de a se impune şi de a controla.
Apoi, traficul de persoane este un proces complex, care necesită construirea unor relaţii, astfel încât să faciliteze parcurgerea tuturor etapelor, de la recrutare, transportare, vânzare, adăpostire şi până la exploatarea propriu-zisă. Cu toate acestea, în special în ţara de destinaţie, recrutorul poate acţiona de unul singur, unde se foloseşte de relaţii care nu ţin neapărat de o structură organizată.
Recrutorul mai poate fi identificat şi după comportamentul violent, care este întâlnit mai ales în cazul traficanţilor care se folosesc de agresiunile verbale şi fizice ca metodă de control.
Deşi în faza de recrutare poate da impresia că acceptă dreptul victimei de a se răzgândi, , în realitate traficantul urmează un plan prestabilit, cu date şi rute exacte, iar evenimentele neprevăzute sunt de cele mai multe ori anticipate sau combătute prin folosirea unor tehnici de manipulare. De exemplu, dacă persoana doreşte să amâne data plecării, traficanţii îi spun ?acum ori niciodată? sau îi solicită să plătească anumite penalităţi imaginare.
Interacţiunea dintre victimă şi traficant trebuie să se manifeste pe tot parcursul procesului de traficare, astfel încât victima să poată fi transportată în ţara de destinaţie şi mai ales la locaţia de destinaţie, fără ca toate acestea să-i trezească suspiciuni care să o determine să ceară ajutor.
Traseul pe care îl poţi parcurge până să urci pe scena traficului
Traficul de persoane se desfăşoară după un anume tipar şi în anumite etape, de la recrutarea la exploatarea propriu-zisă. Astfel, recrutarea este momentul în care un "binevoitor", prima verigă a traficului, intră în contact cu viitoarea victimă şi îi face promisiuni mincinoase de angajare în străinătate. Apoi, victima îşi dă acordul să urmeze planul recrutorului de a părăsi ţara.
Transportul este organizat de recrutor sau de complicii acestuia şi se face pe trasee stabilite anterior. Acesta are loc la scurt timp după recrutare, astfel încât victima să nu beneficieze de timpul necesar pentru a se răzgândi.
Trecerea frontierei se face adesea în mod fraudulos, dar şi de multe ori în mod legal, când victima trece graniţa însoţită de recrutor şi/sau de o "călăuză", ca apoi să fie preluată de primul cumpărător, care, drept garanţie, îi opreşte paşaportul.
Vânzarea este esenţa traficului de fiinţe umane, iar victimele sunt transformate în marfă şi sortate ca atare de către traficanţii-cumpărători. Este perioada când victima conştientizează pericolul, dar seria vânzărilor continuă.
Exploatarea este totală, iar victimele sunt ameninţate, abuzate, supuse unor tratamente inumane şi exploatate sexual în regim de sclavie. În majoritatea cazurilor, victima este constrânsă prin şantaj şi este ameninţată cu răzbunări asupra rudelor rămase în localităţile de domiciliu sau din alte localităţi.
Traficanţii folosesc tactici manipulative şi metode de control de cele mai multe ori brutale asupra persoanelor traficate. Ei pot să folosească abuzul sexual, bătăile, intimidările şi ameninţările, atât la adresa persoanei, cât şi a familiei sale, înfometarea şi exploatarea până la epuizare. De asemena, traficanţii mai pot folosi şi izolarea victimelor şi permanenta amăgire a lor cu promisiuni de plată şi lăsare în libertate, pentru a le forţa să se supună ordinelor celor care le exploatează.
Cum te protejezi de ?binevoitori??
Traficul de fiinţe umane este un fenomen care poate să ne afecteze pe oricare dintre noi şi care îşi înfige ghearele mai ales în cazul femeilor şi al copiiilor, care sunt vulnerabili la presiunea factorilor economici şi sociali.
Pentru a preveni astfel de incidente neplăcute, Antena3.ro recomandă sfaturile Poliţiei Române atât pentru evitarea pericolului, cât şi pentru situaţia în care o persoană este traficată.
Recomandări pentru evitarea pericolului:
- Anunţă cu cine, unde şi cum pleci din ţară;
- Anunţă detalii despre locul unde vei locui, studia sau munci (denumirea şi adresa firmei, numărul de telefon, adresa viitoarei locuinţe);
- Fă-ţi copii după actele de identitate, contractul de studii, contractul de muncă;
- Stabileşte o parolă pe care o vei folosi în convorbirile telefonice cu părinţii în cazul în care te simţi în pericol;
- Fă mai multe copii ale tuturor actelor necesare călătoriei şi păstrează-le în diferite locuri;
- Nu da nimănui, cu excepţia persoanelor abilitate, precum poliţia sau jandarmeria, actele tale de identitate;
- Învaţă limba ţării de destinaţie ;
- Află numărul de telefon al Ambasadei României din ţara respectivă.
Situaţii când eşti în pericol de a fi traficată:
- Dacă eşti sau te simţi în pericol de a fi deposedată de actele de identitate;
- Dacă ţi se sugerează să ţii secretă plecarea ta;
- Dacă ţi se propune să pleci cu acte de identitate false;
- Dacă îţi plăteşte drumul o persoană necunoscută;
- Dacă locul de muncă oferit nu necesită nici studii, nici cunoaşterea limbii ţării respective, nici experienţă în domeniu;
- Dacă la locul de plecare s-au adunat doar fete;
- Dacă ţi se interzice să ieşi din maşină în locuri publice.
Campania ?Omul cu două feţe? este realizată de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane din cadrul IGPR, Institutul Ludwig Boltzmann al Drepturilor Omului din Austria, Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională şi Centrul European pentru Drept Public din Grecia şi se va desfăşura timp de trei luni. În cadrul campaniei au fost realizate spoturi video şi radio, afişe şi care vor fi promovate în taberele şcolare, pe durata vacanţei de vară şi în instituţiile de învăţământ, după începerea activităţilor şcolare.
Paula Safta, Antena3.ro
