Pierderea încrederii parlamentului face ca actualul Guvern să cadă şi să exercite numai anumite atribuţii administrative până la numirea unui nou premier de către preşedintele statului şi validarea acestuia de către legislativ. Adoptarea moţiunii de cenzură face ca guvernul interimar să nu poată emite ordonanţe şi nu poate iniţia legi.
Procedural, în cazul unei moţiuni de cenzură adoptate, "Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru" (Art. 77 din Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).
Potrivit articolului 89 din secţiunea privind Legiferarea Constituţiei României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Totuşi, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Antena3.ro
