În paralel, social-democraţii fac eforturi pentru a împiedica formarea unei noi majorităţi parlamentare şi a preveni migrarea propriilor parlamentari. Sprijinul deschis manifestat de PSD pentru posibilitatea instalării lui Crin Antonescu ca premier, laolaltă cu valul de contestări a corectitudinii alegerilor la BEC, Curtea Constituţiuonală şi diferite instanţe de judecată fac parte din scenariul social-democrat de tergiversare a validarării alegerilor prezidenţiale. Social-democraţii încearcă astfel să prevină structurarea unei majorităţi parlamentare şi a unui guvern în termenii doriţi de Traian Băsescu şi PDL.
Totul va depinde de decizia definitivă a Curţii Constituţionale, mai toate formaţiunile şi grupările politice curtate de PDL şi PSD fiind în expectativă şi ferindu-se să-şi asume o poziţie publică tranşantă în favoarea uneia sau alteia din cele două tabere până la validarea alegerilor.
Guvernul minoritar, soluţie temporară. Negoiţă, invalidat, condiţia UDMR
Între timp, democrat-liberalii şi-au făcut un plan de acţiune în două etape: instalarea unui guvern minoritar cu o majoritate parlamentară încă fragilă, formată alături de UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi cel al independenţilor lui Oprea. A doua etapă, racolarea a 20-25 parlamentari până la începutul noii sesiunii legislative din februarie este privită ca soluţie de rezervă în cazul în care conducerea PNL nu va reveni în următoarele două luni la sentimente mai bune faţă de condiţiile de coabitare cu PDL la guvernare.
Ultimele discuţii purtate cu UDMR au relevat faptul că udemeriştii sunt pregătiţi să intre la guvernare alături de PDL imediat după validarea alegerilor, chiar şi în varianta unui guvern minoritar.
Varianta guvernului minoritar a fost acceptată public de liderul UDMR Marko Bela, care deşi a catalogat-o ca soluţie de avarie, nu a respins-o ca o soluţie temporară de cârmuire a ţării pe perioadă de criză. Potrivit unor surse din interiorul UDMR, la negocierile purtate cu liderii PDL s-au discutat două variante de lucru, în ambele Uniunea având rezervate minimum două portofolii. Prima se referă la formarea unui Guvern minoritar, iar cea de-a doua la un Guvern de coaliţie, alături de PNL. Totodată, udemeriştii ar fi cerut ca premierul desemnat Liviu Negoiţă să se retragă din această postură, fie să fie invalidat prin votul parlamentului şi implicit şi al PDL.
Aportul PNL la guvernare, necesar şi nu prea
De altfel, alternativa unui Executiv cu o susţinere fragilă în Parlament este formula creditată cu cele mai mari şanse în acest moment în rândul democrat-liberalilor, pentru instalarea sa înainte de Crăciun. Conform actualei configuraţii, democrat-liberalii nu ar avea nevoie neapărat de sprijinul PNL. În prezent PDL dispune de 167 de parlamentari în cele două camere legislative.
Cooptarea UDMR, alături de grupul independenţilor ar aduce PDL, 31 şi respectiv 20 de voturi în legislativ. Conform unor surse parlamentare din grupul minorităţilor naţionale şi cei 18 deputaţi ar fi dispuşi să sprijine o guvernare PDL-UDMR în cazul în care validarea alegerilor îl va instala pe Traian Băsescu în cel de-al doilea mandat prezidenţial.
În total, PDL ar putea dispune pe hârtie de sprijinul a exact jumătate din numărul total de senatori şi deputaţi, adică 236 de vuturi care ar putea oferi viitorului guvern posibilitatea de a supravieţui politic pentru o scurtă perioadă, până când ?liberalii vor fi readuşi de raţiune la masa negocierilor?, susţin sursele citate.
Bani pentru primarii din circumscripţii şi un loc pe listele parlamentare ale PDL, momeli pentru migratori
Conducerea democrat-liberală nu doreşte să rişte mizând numai pe presiunile pro-guvernare din interiorul PNL. Conform surselor citate, până la debutul sesiunii legislative din luna februarie, lideri şi parlamentari PDL au fost însărcinaţi cu racolarea de noi colegi din PSD şi PNL pentru a oferi viitorului guvern o marjă de siguranţă în legislativ.
Astfel, PDL vizează să îngroaşe rândurile grupului lui Oprea cu încă 20-25 de parlamentari pentru a feri viitorul executiv de necazurile unei moţiuni de cenzură şi pentru a preveni blocarea adoptării unor legi organice. Nici deputatul Gabriel Oprea nu stă degeabă. El intenţionează să instituţionalizeze gruparea sa sub forma unui nou partid politic, de centru, pe care o intitulează Uniunea Naţională pentru Progresul României.
Ţintele pentru viitoarele racolări vor fi parlamentarii PSD şi PNL asupra cărora se exercită de către proprii primari şi aleşi locali presiunea pro-guvernare. PDL mizează tocmai pe ?înfometarea? primăriilor social-democrate şi liberale, tactică folosită de-a lungul ultimului an, când acestea au fost discriminate la împărţirea fondurilor către administraţia locală.
Cu terenul deja pregătit, democrat-liberalii vor momi cu promisiuni de fonduri şi mandate de senatori şi deputaţi pe lista partidului pe parlamentarii din circumscripţiile electorale care nu prea au mai văzut bani de la buget în ultimii ani.
Vise de şef de stat interimar pentru preşedintele Senatului
În paralel PSD şi PNL caută să-şi strângă rândurile pentru a rezista cât mai bine în faţa acţiunilor PDL. Liderul social-democrat, Mircea Geoană, tatonează în prezent disponibilitatea PNL de a continua colaborarea parafată după turul doi şi post-electoral. Geoană a declarat că formaţiunea sa ar fi dispusă să îl sprijine pe Crin Antonescu ca premier, de preferat în cadrul unei majorităţi formate cu PNL şi UDMR. În cel mai rău caz, social-democraţii ar sprijini parlamentar un Executiv condus de Antonescu, dar format din PDL şi PNL, a sugerat Geoană.
Joi după-amiază, preşedintele PSD a avut la Parlament o discuţie de patru ore cu omologul său liberal şi cel al UDMR. Potrivit unor surse social-democrate, Geoană a încercat să-i convingă pe cei doi lideri politici de posibilitatea succesului PSD de contestare a alegerilor la CCR, dar şi de necesitatea menţinerii blocului anti-băsescian şi în cazul validării alegerilor în favoarea actualului şef de stat.
Dacă lui Antonescu îi surâde posibilitatea intrării în opoziţie în speranţa creşterii potenţialului electoral al PNL pe fondul erodării imaginii celor care se vor afla la putere, Marko Bela le-a sugerat celor doi politicieni că Uniunea va intra la guvernare cu partidul al cărui candidat va fi validat ca preşedinte.
Între timp, PSD încearcă să tergiverseze cât mai mult validarea turului doi de scrutin. Considerentele care stau la baza acestui plan de acţiune sunt multiple: prin menţinerea cât mai mult timp a acestei stări confuze de lucruri, conducerea PSD speră să-şi menţină proprii parlamentari sub control şi să diminueze efectele politicii de racolare demarate de PDL.
Mai mult chiar, amânarea deciziei de validare a voturilor până după data de 21 decembrie atunci când expiră mandatul de preşedinte al lui Traian Băsescu, ar putea să-l pună pe Mircea Geoană în postura de a exercita interimar atribuţiile prezidenţiale, în calitate de preşedinte al Senatului, numărul doi de facto în stat, şi de a deveni arbitrul negocierilor pentru crearea unui nou guvern.
Peste 10 parlamentari şi zeci de primari, pierderile calculate de PNL
Şi conducerea PNL şi-a făcut propriile estimări la ultimul Comitet Eexecutiv Naţional. Din estimările unor liberali, reiese că eventuala trecere în Opoziţie a partidului ar putea costa PNL pierderea a cel puţin 10 parlamentari şi a mai multor duzini de aleşi locali, după care situaţia migraţiilor politice se va stabiliza, susţin surse liberale. Chiar şi preşedintele PNL, Crin Antonescu a recunoscut recent, într-o emisiune la Antena 3, că Băsescu va avea o majoritate construită şi pe migratori politici.
?Dacă vrea mâine, are 30 de parlamentari, 30 de parlamentari va avea, de la PNL, de la PSD, v-o spun clar? a preconizat Antonescu, carea a cuzat că şeful statului nu are nevoie de sprijinul PNL, ci de decredibilizarea formaţiunii politice pe care o conduce pentru a o slăbi şi fărâmiţa.
Marius Vulpe, Antena3.ro
