Moment de respiro şi reorganizare între ciclurile electorale
Cum PDL a ieşit cu bine din focul ultimilor doi ani electorali, partidul caută să profite de răgazul existent până la viitorele scrutinuri pentru a găsi noi căi de revitalizare a forţei partidului.
Obiectivele, strategia, statutul vor fi supuse analizei democrat-liberalilor la noul Congres, pentru a pregăti actualul partid de guvernământ pentru testele politice care vor urma. Conform unor surse pedeliste, în partid se vehiculează ideea creării unor noi funcţii, menite să răspundă mai bine nevoilor de comunicare şi a întărire a relaţiilor cu opinia publică, societatea civilă şi cu instituţiile europene. În acest sens, ar putea fi numiţi o serie de responsabili pentru aceste domenii, fie cu rang de vicepreşedinţi, fie doar simpli şefi de departamente interne de partid, susţin sursele citate.
Presiuni pe posturile de vicepreşedinţi ale aripii Stolojan
Procesul de revitalizare a partidului ar putea fi umbrit de luptele surde pentru putere din acest partid. Conştienţi că Traian Băsescu se află la ultimul său mandat prezidenţial şi că influenţa sa asupra PDL va scădea în următorii ani, reprezentanţii vechii gărzi îşi fac calcule pentru amplificarea propriei puteri politice în partid. Eventuala expansiune a sferei de influenţă a unui Berceanu, Blaga sau Videanu presupune însă costuri pentru alte grupări democra-liberale. Prima ţintă vizată o constituie aripa Stolojan şi funcţiile deţinute de aceast în structurile interne ale PDL:
De-a lungul timpului, în partid au existat semnale timide ale unor nemulţumiri legate de promovarea aripii liberale a PD-L, respectiv de cei care au părăsit PNL pentru a-l urma pe Theodor Stolojan. Deşi reprezentanţi în conducerea PD-L, persoane precum Cristian Boureanu sau Raluca Turcan nu au primit până acum niciun post în structurile de guvernare. Singura concesie a reprezentat-o numirea lui Gabriel Sandu, un apropiat al lui Gheorghe Flutur ca ministru în două guverne.
Primele semne serioase ale conflictului grupării Stolojan cu vechea gardă au început să se manifeste încă din timpul alegerilor prezidenţiale. Ca un preambul la ceea ce va urma la viitorul Congres, secretarul general al partidului, Vasile Blaga le-a reproşat după primul tur de scrutin foştilor peledişti lipsa de implicare în activitatea de campanie electorală a filialelor din care făceau parte. Printre cei vizaţi la acea vreme de mustrările lui Blaga s-au numărat Cristian Boureanu, Gheorghe Ştefan şi Marian Hoinaru, toţi vicepreşdinţi ai partidului şi veniţi în partid de la PNL via PLD.
Vise de mărire pentru fidelii şi intelectualii lui Băsescu
Surse democrat-liberale ne-au declarat că toţi cei trei vicepreşedinţi, dar şi ministrul Gabriel Sandu, care deţine o astfel de funcţie pe linie politică, riscă să piardă la Congres posturile de conducere obţinute în urma fuziunii PLD cu PD. Presiunea ar veni mai ales din partea vechii garnituri de democraţi, nemulţumită de faptul că această fuziune politică nu a adus câştigurile electorale sperate, dar a umflat aparatul de conducere prin înfiinţarea unor multitudini de posturi pentru a face loc ambiţiilor noilor veniţi.
Şi intelectualii aduşi în partid, sub aripa oblăduitoare a preşedintelui Traian Băsescu, încep să emită pretenţii la funcţii. Conform surselor citate, deputatul Sever Voinescu, fost purtător de cuvânt al candidatului Traian Băsescu la ultimele alegeri prezidenţiale, lucrează la propria moţiune-program cu care intenţionează să candideze la Congres pentru un post de răspundere, fie pentru o vicepreşedinţie, fie pentru unul din posturile preconizate a fi înfiinţate pe partea de comunicare.
Elena Udrea, Gheorghe Falcă şi Roberta Anastase s-au săturat la rândul lor să activeze ca secretari executivi şi probabil vor candida pentru funcţii de vicepreşedinţi la Congres, mai susţin sursele citate.
Propunere pentru statut: ori ministru, ori lider în partid
Confruntat cu ameninţarea poziţiei propriei sale grupări, Stolojan are de gând să încerce contracararea acestor tendinţe lovind pe democrat-liberalii cu ştate vechi acolo unde unde sunt mai puţin pregătiţi: nevoia de reformare a a partidului prin adoptarea unor modificări statutare esenţiale.
Conform surselor citate, Stolojan plănuieşte să propună la viitorul Congres un sistem mai riguros de control a activităţii guvernamentale de către PDL, menit să separe deciziile politice de activitatea în Executiv. Astfel, liderii locali şi de la centru care au preferatun portofoliu ministerial la Palatul Victoria ar putea să nu mai joace acelaşi rol politic ca până acum în structurile de partid şi să fie puşi să aleagă între activitatea în executiv sau activitatea politică de partid.
?Activitatea de partid nu se poate înlocui prin actul guvernării. Un ministru nu poate activa eficient ca membru al guvernului şi în acelaşi timp ca membru cu funcţii de răspundere în partid. S-a dovedit acest lucru în timpul guvernării de anul trecut? ne-a declarat un democrat-liberal din gruparea Stolojan.
În aceste condiţii, miniştrii PDL ar urma să se implice mai puţin în luarea de decizii politice în interiorul partidului, pentru a dedica mai mult timp activităţii executive. O asemenea măsură loveşte însă în interesele şi influenţa unui Vasile Blaga, secretar general al partidului, Radu Berceanu, membru BPN sau Adriean Videanu, prim-vicepreşedinte PDL. Eventuala lor ?exilare? la guvern ar slăbii influenţa lor în PDL şi ar oferi posibilitatea afirmării altor colegi de partid.
Scenariul are însă puţine şanse de reuşită. Chiar dacă în partid se înteţesc vocile care fac referire tendinţele de oligarhgizare şi la nevoia de reformare a unui partid anchilozat în acelaşi registru de funcţionare de ani buni, probabilitatea implementării unei reforme din temelii a PDL este mică. Coabitarea vechii generaţii cu noul val de tineri politicieni în România a urmat politica paşilor mărunţi şi nu a schimbărilor fundamentale de structură.
Marius Vulpe, Antena3.ro
