Preşedintele a discutat cu membrii guvernului, dar şi cu parlamentarii din arcul puterii despre măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare şi despre necesitatea susţinerii acestora în Parlament.
Şeful statului a insistat ca scrisoarea către FMI să fie trimisă în forma sa actuală. Preşedintele susţine că nu i-a făcut plăcere să anunţe măsurile de austeritate, dar că varianta propusă de FMI a fost respinsă pentru că "menţinea cancerul din bugetul de stat".
Antena3.ro vă prezintă cele mai importante declaraţii susţinute de Traian Băsescu:
-Am avut o serie de întâlniri cu toate grupurile parlamentare care susţin guvernul şi cu comunitatea oamenilor de afaceri italieni. Tema a fost legată de scrisoarea către FMI şi UE şi de asemeni s-au discutat foarte multe variante, soluţii propuse de grupurile parlamentare.
-Aş vrea să înţelegeţi de ce am considerat că este bine să dau curs invitaţiei parlamentarilor de a avea o discuţie cu domniile lor şi să le dau explicaţii.
-Aş fi făcut acelaşi lucru şi cu Opoziţia dacă ar fi existat acest interes.
-Am considerat că este o chestiune de responsabilitate.
-Am plecat de la premisa care a dominat şi abordările pe care le-am avut în perioada în care FMI a făcut evaluarea finanţelor ţării: concluzia discuţiilor pe care le-am avut cu guvernul şi BNR înainte de a ne stabili o poziţie unitară legată de ce e de făcut în continuare.
-Nu îmi face deloc plăcere să anunţ măsurile care trebuiesc luate. Nu mi-a făcut deloc plăcere să anunţ soluţiile care implică reducerea salariilor şi a pensiilor.
-Nu de multe ori ai situaţii în care trebuie să ai atitudini, poziţii împotriva cetăţenilor tăi, cel puţin aparent. Eu sunt în această situaţie datorită crizei şi am considerat că trebuie să am o poziţie responsabilă.
-Criza este o realitate la nivel european, nu este numai în România. Numele este criza datoriilor suverane a statelor. O criză pe care nimeni nu a evaluat-o anul trecut dar care apasă tot mai tare toate statele europene.
-România are şansa de a avea o datorie mai mică decât alte state europene.
-Este o situaţie dificilă dar nu este mai dificilă decât a altor state. Avem şanse să valorificăm momentul când va începe creşterea economică.
-Plec de la a vă reaminti mandatul cu care a venit FMI la Bucureşti. Dacă domnul Strauss Kahn are dubii, în voi transmite personal. A fost creşterea TVA la 24% şi creşterea cotei unice la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%.
-Am respins această variantă pentru că era varianta care nu trata problema, adică repartiţia chetuielilor bugetului de stat al României. După toate analizele, creşterea TVA ar fi generat o inflaţie de 2 cifre. Minim 10%, faţă de obiectivul existent în jur de 4-4,5%.
-Ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economică, zonă care a parcurs un proces de restructurare în 2009.
-Am respins varianta propusă de FMI pentru că menţinea cancerul din bugetul de stat
-66% este cu cheltuieli salariale plus cheltuieli sociale plus cotizaţia la bugetul UE. Diferenţa este destinată cheltuielilor materiale din spitale, din şcoli, cu armata şi cu alte instituţii ale statului care trebuie să funcţioneze. Aceste cheltuieli nu se pot încadra în 34%. Şi atunci se duc în deficit.
-Fără niciun fel de măsuri de raţionalizare a cheltuielilor cu aparatul bugetar şi sistemul social, deficitul ar fi 9,1% anul acesta.
-Înmulţiţi 9 cu 1,3 miliarde cât înseamnă un procent din PIB. Statul român trebuia să împrumute 11,7 miliarde euro pentru a-şi acoperi cheltuielile de func'ionare.
-Decizia a fost să începem restructurarea propriilor cheltuieli în zonele în care avem exagerări.
-Acest lucru ne permite un deficit de 6,8% ceea ce înseamnă aproape 8,8 miliarde de euro deficit.
-Oricum este mult. V-aş ruga să vă uitaţi ce s-a întâmplat cu Spania. Nu a reuşit să adune niciun euro.
-Dacă există o presiune socială insuportabilă, nimeni nu poate deveni duşmanul propriului său popor şi n-avem decât să nu realizăm cele ce ne-am angajat şi să încercăm să ne finanţăm de pe piaţa liberă. Convingerea mea este că nu vom reuşi s-o facem, iar lipsa unui acord cu fondul nu poate fi decât o condamnare la nefinanţarea României în actuala situaţie.
-Opţiunea mea este să insist ca scrisoarea către FMI să plece în exact termenii în care a fost negociată, având convingerea că decât mărirea de taxe este mai bună această soluţie.
-Situaţia nu este nici extrem de dificilă şi fără ieşire şi nici rezultatul unei guvernări de patru luni. Se fac eforturi de decredibilizare, uitându-se că la momentul la care guvernul trebuia să ia măsuri, au fost partide care au decis să nu avem guvern.
-Dacă nu am lua măsuri de restructurare a bugetului de stat, la terminarea actualului acord cu FMI, în martie anul viitor ar fi trebuit să angajaăm un nou împrumut. Noul împrumut ar fi trebuit să fie de circa 30 miliarde euro pentru a susţine în continuare deficitul bugetului de stat cu destinaţia consum.
-Obiectivul este ca România să nu mai fie dependentă la consum de împrumuturi şi dacă facem împrumuturi să fie pentru investiţii şi nu pentru consum.
-De ce nu construim autostrăzi? Pentru că toţi banii pe care îi produce economia românească se află în bugetul de stat şi ce producem se duce în consum, generat de decizii electorale.
-Nu vreau să acuz dar multe ajutoare sociale nejustificate, creşteri de salarii, dublări de pensii au fost făcute pentru voturi şi nu pentru pensii, dar cel mai mare derapaj s-a făcut în perioada 2007-2008.
Antena3.ro
