Şefii de direcţii şi departamente ai Senatului nu ştiu ce înseamnă cuvântul criză. O demonstrează propriile declaraţii de avere reactualizate în luna iunie a acestui an. O trecere în revistă comparativă a indemnizaţiilor acestora relevă faptul că mai toţi directorii de departamente au avut grijă să se recompenseze cu creşteri salariale semnificative de la an la an. Aşa se face că mai vechea cunoştinţă a presei, Constanţa Călinoiu, şefa departamentului legislativ al Senatului, a câştigat în ultimul an 143.729 lei net numai din salariul de bugetar, aproximativ 120 milioane lei vechi lunar. Un salt deloc de neglijat de la venitul anual de doar 63.890 lei declarat acum doi ani, tot ca remuneraţie primită pentru aceeaşi funcţie deţinută. La o asemenea sumă s-ar adăuga şi diferitele sporuri, pe care funcţionarii publici nu sunt obligaţi să le treacă în declaraţiile de avere. Exemplul ei nu este însă unul singular. Dublări de salarii pot fi regăsite şi la nivelul altor şefi de departamente, directori de direcţii şi chiar consilieri parlamentari.
În prezent, conducerea Senatului se plânge că actualul buget nu-i mai permite funcţionarea în parametrii normali. Unii chestori ai Senatului au prognozat chiar că se poate pune lacătul pe uşa intituţiei dacă nu vor fi primite fonduri suplimentare la o eventuală rectificare bugetară.
Dacă oficial şi public, strângerea curelei este cuvântul de ordine prezent pe buzele fiecărui membru al Biorului Permanent al Senatului, în eşaloanele de înalţi funcţionari ai acestei instituţii sintagma pare pe deplin ignorată.
Călinoiu din nou în top: 143.729 lei anual numai din salariu
O dovedeşte cel mai bine şefa departamentului legislativ, Constanţa Călinoiu. Potrivit declaraţiei sale de avere reactualizate, postate pe site-ul Senatului, Călinoiu menţionează un venit anual de 143.729 pe anul fiscal trecut, 1400 de lei câştigaţi de pe urma drepturilor de autor şi 63.890 lei pentru activitatea sa didactică.
O simplă comparaţie cu declaraţia de avere publicată în iunie 2007 demonstrează că şefa acestui departament beneficiază anual de creşteri salariale privilegiate faţă de funcţionarul bugetar de rând. În 2007 declara un salariu anual de 63.890 ron, ca angajat al Senatului în postul pe care îl deţine şi acum, ceea ce s-ar traduce în creşterea indemnizaţiei sale cu peste 100% în numai doi ani. Pe ce criterii de performanţă a beneficiat domna Călinoiu de o aseemenea suplimentare salarială nu se ştie.
Cuantumul indemnizaţiei sale o face pe Călinoiu cel mai bine plătit funcţionar al Senatului, ea dând clasă actualului secretar general adjunct al instituţiei, Dan Vasiliu. Uimitor este faptul că şi Vasiliu pare tributar aceloraşi practici.
În 2007, ca secretar general al Senatului trecea în propria declaraţie de avere un salariu anual de doar 42.986 lei, ca în 2008 indemnizaţia să-i crească cu 30.000 lei noi, la 72.162 lei. Retrogradat ca adjunct, Vasiliu nu a simţit această măsură şi la buzunar: 116.961 ron figurează în documentul din iunie 2009.
Sindromul dublării remuneraţiilor după buget
Pe principiul nu face statul ce face anual şi directorul Direcţiei proceduri parlamentare, Mihaela Ciochină s-a obişnuit cu sporuri salariale pe măsura funcţiei: dacă în 2007 declara un venit anual obţinut de la Senat de 40.000 lei, în iunie 2009 trece 96.648 lei. Performeră în materie este şi subordonatul său direct, Elena Diaconu, şef serviciu în aceeaşi direcţie: de la 44.100 în 2007 la 74.987 lei în 2009. Consilier parlamentar în aceeaşi structură, Mirela Chifon pare a beneficia de acelaşi regim privilegiat de sporuri. 24.000 lei sunt menţionaţi în declaraţia de avere din iunie 2007 ca salariu bugetar, 53.995 în iunie 2009.
La nivelul Departamentului Economic, cea care deţine hăţurile, Adriana Iliescu, a evoluat foarte bine salarial: de la 56.000 lei anual la 119.000 în ultima declaraţie de avere. La fel şi şeful său de birou, Ionel Dragomir care se poate lăuda că a fostremunerat cu 60.035 lei în anul fiscal 2008, faţă de 34.497 în 2006. Apreciată peste medie pentru activitatea sa este şi directorul Direcţiei buget, financiar şi contabilitate, Elena Deaconescu. Ea declară un salariu anual de 93.000 lei. Cu doi ani în urmă primea doar 49.692 ron.
Consilieri cu sporuri salariale însemnate sunt identificaţi şi în cadrul Direcţiei pentru lucrările comisiilor Senatului: Buje Mihaela, Dorin Bădica şi Ionel Baku sunt bieţi consilieri parlamentari care au reuşit să treacă la un salariu anual de peste 55.000 de lei, de la unul de 32-39.000 lei. Asta în condiţiile în care media actuală a salariului unui consilier parlamentar este la Senat de 2.500-3.000 lei lunar.
Consilieri parlamentari cu salariu de director şi referent cu salariu de consilier
Cel mai bine plătit consilier parlamentar pare a fi Anca Maria Constantin. Activează în această funcţie în cadrul direcţiei care se ocupă de organizarea activităţilor parlamentare internaţionale şi este beneficiara unui salariu anual de 68.295 lei. Consilierul parlamentar menţiona în iunie 2007 o indemnizaţie anuală de doar 30.150 ron.
60.699 ron câştigă şi Gabriela Burcea la Biroul de Contencios. În 2007 se putea lăuda doar că munca îi aduce un venit anual de 25.292 ron.
Un pas de 35.000 de lei în doi ani a făcut şi Elena Doiculescu, funcţionar parlamentar în cadrul Direcţiei de Resurse Umane. În prezent declară un salariu de 66.393 anual.
La capitolul referenţi, categorie remunerată de obicei cu 12-15.000 lei anual, campion absolut pare a fi Dumitru Silică. Vechimea de doi ani i-a adus în plus 18.000 lei în anul fiscal trecut, ajungând la o remuneraţie de 34.244 ron.
Expertul parlamentar poate ajunge însă să câştige cât un consilier parlamentar mai acătării. O demonstrează Mircea Octavian Burcea cu un salariu anula de 60.699 lei.
Că nu toţi consilieri parlamentari se află în graţii când vine vorba de măriri salariale o demonstrează cazul lui Marius Boboc, şef serviciu la Direcţia de comunicare şi relaţii publice. Dacă în 2007 trecea în declaraţia de avere un venit anual de 50.735 lei, în iunie 2009 a declarat o indemnizaţie de 65.197 lei.
Marius Vulpe, Antena3.ro
