Deputaţii PNL conduc topul chiulangiilor Parlamentului. În top cinci se regăsesc trei parlamentari liberali conform unui sutudiu realiazat de insitutul de Politici Publice. Cu Crin Antonescu mutat la Senat, Camera Deputaţilor are un nou performer în materie: colegul acestuia de partid şi de conducere, deputatul PNL Ludovic Orban. Acesta pare a-şi disputa locul de cel mai absent deputat cu miniştrii PDL şi PSD care au totuţi scuza guvernării: Marian Sârbu, Dan Nica, Elena Udrea şi Monica Iacob Ridzi.
Orban, concurat de Sârbu, Nica şi Udrea
Contabilizarea IPP arată că miniştrii coaliţiei nu au servit mai deloc şedinte de plen. Social-democraţii Marian Sârbu şi Dan Nica nu au participat la niciun vot final din Camera Deputaţilor.
Democrat-liberala Elena Udrea a votat de 3 ori, pesedistul Constantin Niţă de 8 ori, ministrul Culturii şi-a exercitat dreptul de vot ca deputat de 18 ori, iar colega sa de partid, Monica Iacob Ridzi de 20 de ori din cele 472 de voturi date în Parlament, în condiţiile în care tot ceea aveau de făcut era să-şi rezerve câteva ore de vreme ce, săptămânal, există o singură şedinţă de vot final.
Liberalul Ludovic Orban nu poate da vina însă pe nici un minister. Afalat în opoziţie, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, a spus prezent doar la 7% din voturile finale. În topul deputaţilor chiulangii este urmat de liberalii Nini Săpunaru (7%), Dan Ilie Morega (8%), şi social-democraţii Viorel Hrebenciuc (8%) şi Bogdan Niculescu Duvăz (9%).
Cu obligaţii mari pe linie politică care par a-i răpi timpul ce ar trebui dedicat şi activităţii parlamentare, Orban pare a imita astfel comportamentul predecesorului său, liberalul Crin Antonescu care a dominat copios în sesiunile parlamentare trecute clasamentul deputaţilor loviţi de sindromul absenteismului.
În ceea ce priveşte situaţia prezenţei la vot pe partide, se remarcă UDMR şi grupul minorităţilor cu aceeaşi prezenţă de 66,3%, urmate de PDL cu 63,4%, PSD+PC cu 54% şi PNL cu 50,2%.
IPP: Parlamentul, ?o maşină de vot? condusă de liderii de grup
La polul opus cel mai conştiincios parlamentar este social-democratul, Ioan Munteanu (PSD+PC), prezent la 96 la sută din voturile din plen, urmat de Dragoş Zisopol, reprezentant al minorităţilor, prezent la 94 la sută din voturi, democrat-liberalul, Dumitru Pardău şi udemeristul Petru Farago, prezent la 92 la sută din voturile din plen.
IPP mai acuză faptul că propunerile legislative nu pleacă de la nevoile cetăţenilor, observate şi preluate din colegii, ci din şedinţele şi negocierilor partidelor din Coaliţie de la Guvernare. În opinia acestei organizaţii Parlamentul "rămâne o maşină de vot", actuala stare a lucrurilor fiind întreţinută de liderii partidelor parlamentare care impun modul în care se votează o anumită lege.
Activitatea parlamentarilor în comsiii, o necunoscută
În ceea ce priveşte activitatea parlamentarilor la comisii, IPP o califică drept o ecuaţie necunoscută. "În ce priveşte transparenţa şi eficacitatea lucrărilor în comisii, acolo unde practic este centrul de greutate al activităţii parlamentare, în continuare există limite majore de acces la informaţii în timp real. Cu câteva excepţii la Cameră, şedinţele comisiilor permanente nu sunt în totalitate accesibile publicului sub aspectul dezbaterilor, motiv pentru care susţinem ca treptat, accesul on-line la şedinţele de comisii (înregistrările video) să devină o regulă pentru funcţionarea tuturor acestor structuri de la nivelul celor două Camere", afirmă IPP.
Birourile parlamentare, ?o cutie a Pandorei?, evitată de conducerea Camerei
O problemă în opinia IPP o reprezintă şi în noua legislatură birourile parlamentare din teritoriu, "o cutie a Pandorei pe care niciun lider politic nu îşi doreşte să o deschidă".
"Nici după Sărbătorile pascale din acest an, cu toate că sesiunea parlamentară a început din februarie, Camerele Parlamentului nu aveau o evidenţă a birourilor din teritoriu ale deputaţilor şi senatorilor. Unii parlamentari nu au comunicat nici până la acest moment adresele birourilor, cu toate că încasează bani pentru funcţionarea lor. Conducerea celor două Camere evită să abordeze această problemă a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicată care implică atât parlamentarul cât şi partidul. Cei care Ťse descurcăť îi pun pe colegii care nu au alte venituri decât încasările de la Parlament în situaţia de a se justifica în faţa presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente. Cele două Camere nu au fost niciodată în poziţia de a urmări eficienţa şi oportunitatea unor cheltuieli aşa cum vor fi nevoite să o facă datorită crizei economice care a redus drastic cheltuielile din instituţiile publice. Politicienii însă vor găsi o cale să îşi păstreze privilegiile", susţin reprezentanţii Institutului.
Marius Vulpe, Antena3.ro
