Totodată, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să elimine restricţiile de pe piaţa muncii impuse celor două state.
Guvernul irlandez a impus respectivele restricţii pe o perioadă de doi ani în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii din România şi Bulgaria, în ianuarie 2007, când cele două ţări au aderat la UE. Potrivit legislaţiei europene, un guvern poate impune astfel de "restricţii de tranziţie" pe o perioadă totală de şapte ani. Guvernul irlandez va lua o decizie în acest sens în curând.
Ambasada României la Dublin a ţinut legătira cu Ministerul Întreprinderilor, Comerţului şi Muncii, Mary Coughlan, în vederea eliminării acestor restricţii.
"Sperăm într-o revizuire a actualului mecanism şi sperăm să fim trataţi ca alte ţări europene. Dacă nu este posibilă eliminarea completă a restricţiilor, sperăm într-o abordare mai flexibilă a problemei, în special dacă situaţia economică se îmbunătăţeşte", a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei, citat de Mediafax.
Cu toate acestea, surse din Guvernul irlandez spun că aceste restricţii vor fi menţinute din cauza oportunităţilor reduse de angajare şi a numărului mare de cetăţeni din statele est-europene care locuiesc acolo.
Schimbarea poziţiei guvernului de la Dublin a fost cerută şi de comunitatea românilor din Irlanda.
Cetăţenii români obţin greu permise de muncă din cauza duratei procesării lor, care poate fi şi de trei luni.
"Foarte puţini angajaţi sunt dispuşi să aştepte atât de mult. Simţim că nu este corect şi că astfel se creează cetăţeni europeni de rangul al doilea. Ştiu că Irlanda se confruntă cu probleme financiare, dar aici este vorba despre egalitate şi tratarea corectă a cetăţenilor", a spus purtătoarea de cuvânt, Anca Lubu.
Antena3.ro