Halloween. O sărbătoare împrumutată se înrădăcinează şi în România, graţie marketingului şi influenţelor occidentale postrevoluţionare. Deşi preluată de la Unchiul Sam, la origine, ?Noaptea vrăjitoarelor? este o sărbătoare ancestrală celtă laică, menţionată pentru prima oară în jurul anului 800 î.Hr., care marca graniţa dintre vară şi iarnă, singurele anotimpuri cunoscute de celţi. Anul nou începea pentru ei la 1 noiembrie. Oamenii considerau că toate legile spaţiului şi timpului sunt suspendate în această noapte de trecere, permiţându-le spiritelor celor decedaţi în ultimul an să interacţioneze cu cei vii. Morţii caută trupuri pe care să le posede încă un an ? singura soluţie pentru o ?viaţă după moarte?. La graniţa dintre lumi, creaturi fioroase încearcă să prindă oameni sau măcar un animal (pisica neagră este preferată).
Celor vii nu le surâde experienţa aşa că, în noaptea de 31 octombrie, sătenii sting focul din vatră, casele lor se răcesc, devenind ?neospitaliere? pentru spiritele ce ar încerca să se ascundă înăuntru. Costumele şi paradele gălăgioase contribuie şi ele la alungarea eficientă a spiritelor, fricoase de fel. Ruguri sacre sunt aprinse în onoarea zeilor pe vârfuri de deal. Din acestea, sătenii iau cărbuni aprinşi care să reaprindă focul din vară după ce pericolul va fi fost trecut. Tăciunii sunt ascunşi într-un nap scobit şi cioplit cu feţe înfricoşătoare, exact ca dovleacul contemporan.
Mai târziu, romanii adoptă sărbătoarea şi o dedică recoltei şi belşugului, onorând şi numele celor dispăruţi. Temporar, data de celebrare se schimbă: 21 februarie, la sfârşitul anului roman. Aşa cum au asimilat majoritatea sărbătorilor laice, creştinii, prin voinţa Papei Bonifaciu al IV-lea, o preiau în secolul VII, cu tot cu simbolurile înfricoşătoare, pe care de altfel le dezaprobă. Se străduiesc să înlocuiască spectacolul păgân pentru morţi. Nu reuşesc pe deplin niciodată ? proaspeţii credincioşi sunt prea ataşaţi de ele. Doar că mai-marii bisericii trebuie să rezolve prblema ?vrăjitoarei?, drept pentru care noul nume al manifestării este ?All Hallows? Eve?: ?ajunul zilei tuturor sfinţilor". Mai târziu, Papa Grigorie al III-lea schimbă din nou data manifestării, pentru 1 noiembrie. Catolicii, apoi şi luteranii, sărbătoresc în această zi toţi sfinţii din cer, cunoscuţi şi necunoscuţi.
Poveste cu tâlc
La ora actuală, majoritatea americanilor ar fi surprinşi să afle că nu le aparţine conceptul de Halloween? Imigranţii irlandezi sunt cei care îl exportă în America, în jurul anului 1840, odată cu o poveste amuzantă şi plină de tâlc: beţivul Jack îi joacă o festă Satanei ? îl face să se caţere într-un copac, apoi scobeşte o cruce în scoarţă. Diavolul nu mai poate coborî din copac decât după ce jură că îl va lăsa în pace pe Jack pentru totdeauna. La sfârşitul vieţii, Jack bate la poarta Raiului. Nu este primit, pentru că de-a lungul vieţii a fost un păcătos. Nici diavolul nu îl primeşte, dar îi oferă un tăciune aprins într-un nap scobit: Jack-O-Lantern. De atunci, beţivul captiv între Rai şi Iad îşi caută calea cu ajutorul ?lanternei? sale, ridicată la rang odată cu descoperirea dovleacului ca suport mai potrivit.
Ca atare, cu toată influenţa catolică, Halloweenul american are rădăcini mai adânci în obiceiurile celţilor. ?Trick or treat? (?ne daţi ori nu ne daţi?) este influenţa unui alt obicei european occidental: ?însufleţirea?, datând din secolul al IX-lea. La 2 noiembrie - Ziua Sfinţilor - creştinii umblă prin sat, cerşind ?prăjituri cu suflet? - bucăţi pătrate de pâine cu coacaze sau stafide. Câte prăjituri primeau creştinii, atâtea rugăciuni spuneau pentru cei morţi. Credinţa vremii spunea că cei ce mor rămân temporar pe pământ, iar prin rugăciuni, fie ele spuse şi de străini, sufletul va putea ajunge în rai.
Românii se distrează a l?americaine
Comercianţii autohtoni profită de Halloween: suvenirurile cu dovleac, vampiri şi alte kitsch-uri sunt la mare căutare. Există inclusiv magazine care închiriază costume, în general destul de asemănătoare. Ca atare, la avalanşa de petreceri şi baluri mascate din acest interval, şansele ca mai multe prinţese identice să se întâlnească este mare. Valabil şi pentru şambelani, vampiri, ?draculi? sau ţigani. Tineri din toată ţara se costumează în vampiri sau fantome şi nu ezită să experimenteze odihna într-un sicriu. Sute de dovleci, lumânări şi sicrie, băuturile special servite în eprubete. Pentru cei mici, toată această agitaţie pare să aibă un farmec mai aparte, poate datorită inocenţei lor.
Păcat ? spun cei mai mulţi - că nu ne străduim la fel şi pentru tradiţii autohtone. Puţini sunt copiii ?de la oraş? care au auzit de tradiţia măştilor de Anul Nou, de pildă. Etnologii spun că Halloweenul este o modă care va trece, ea nu ajunge la sate şi, de fapt, satul românesc are propria sa ?joacă de-a bostanii?: toamna, la finalul muncilor agricole de peste an, se fac strigoi din bostani ciopliţi, cu lumânări. Obiceiul despre care vorbim este cu siguranţă mai vechi decât cel american.
Halloweenul politizat din SUA
În SUA, sărbătoarea aproape coincide cu data alegerilor prezidenţiale, aşa că personajele politice au stat în centrul atenţei şi în afara campaniei electorale. Printre cele mai cerute costume de Halloween se numără şi cel al Sarei Palin, co-echipiera republicanului John McCain. Americanii au cumpărat şi închiriat măşti, peruci şi ochelari pentru a semăna cu candidata la postul de vicepreşedinte al SUA. ?Sunt cele mai bine vândute costume de până acum?, spune Jason Sandlofer, proprietarul unui magazin de profil. ?Cred că Sarah Palin are o imagine aparte, care este uşor de copiat, şi are o serie de opinii cu care oamenii nu sunt de acord?, declară o clientă a magazinului. Se cumpără ochelari cu rame groase şi peruci, ansambluri ?Sexy Sarah Palin? cu bikini roşu, alb şi albastru, o puşcă din plastic (este cunoscută pasiunea pentru vânătoare a guvernatoarei de Alaska) şi pantofi cu talpă-platformă sau ?Hottie Palin Hunter? (Palin, Vânător Fierbinte), cu pantaloni scurţi de camuflaj.
În ceea ce priveşte lupta dintre Obama şi McCain, Barack nu are succes doar în lupta electorală: costumele care îl înfăţişează pe candidatul democrat se vând mai bine. Cât despre măşti cu chipurile celor doi, acestea s-au epuizat într-un ritm ameţitor. Jocurile nu s-au oprit aici: un american ? liberal convins - cunoscut pentru machetele sale provocatoare expuse în timpul Halloweenului, a stârnit o furtună mediatică după ce a creat pentru acest an o scenă de scandal: un manechin - John McCain -, îmbrăcat cu o mantie albă tip Ku Klux Klan, îl fugăreşte cu o bâtă de baseball pe democratul Barack Obama.
O femeie din Georgia, susţinătoare republicană, a venit cu replica: un Obama cu o ?umbră a morţii? planând înfricoşătoare...
Copiii out, pedofilii in
În lumina unor evenimente nefericite, autorităţile din statul american Maryland au anunţat că pedofilii nu au voie să-şi părăsească locuinţele în timpul sărbătorii de Halloween. Aceştia sunt obligaţi să îşi pună pe uşă şi un semn de avertizare, astfel încât cei mici să nu intre în contact cu ei. Semnul ?Fără Bomboane? este amplasat pe un dovleac portocaliu şi, contrar aparenţelor, este menit să-i ajute pe foştii infractori. Peste 1200 de pedofili au primit prin poştă semnul de avertizare, însoţit de o scrisoare în care sunt instruiţi cum trebuie să se comporte pe 31 octombrie. ?Halloween îţi oferă o ocazie unică să le demonstrezi vecinilor tăi că depui un efort sincer pentru a-ţi schimba direcţia în viaţă?, se menţionează în scrisoare. Pedofilii sunt de asemenea obligaţi să se încuie în case, să stingă luminile de afară şi să nu răspundă la uşă.
?Ţinând cont că Halloween este o sărbătoare prin care foarte mulţi copii intră în contact cu persoane străine, îngrijorarea în rândul părinţilor şi a altor membri ai comunităţii cu privire la pedofilii din cartierul lor se intensifică în mod evident în această perioadă a anului", notează Patrick McGee, director interimar al Diviziei Statului, care se ocupă de persoanele eliberate condiţionat. Maryland s-a alăturat altor state din SUA în ceea ce priveşte restricţiile aplicate în cazul condamnaţilor din cauza agresiunilor sexuale din ultimii ani.
Ruşii au interzis Haloweenul în şcoli
Anul trecut, Ministerul Educaţiei din Rusia a decis să menţină interdicţia asupra oricărui eveniment legat de sărbătoarea Haloweenului în şcoli. Hotărârea există încă din 2003, iar motivaţia este legată de promovarea cultului morţii, personificarea morţii şi a forţelor răului, fiind în contradicţie cu natura instituţiilor de învăţământ. În opinia oficialilor ruşi, Haloweenul ?tulbură mintea şi afectează sănătatea spirituală şi morală a elevilor?, concluzii împărtăşite de psihiatrii consultaţi pe această temă.
Sursa galerie foto: BirthdayAlarm.com
Ella Moroiu, Antena3.ro