Un mister vechi de 108 ani a fost rezolvat: Ultimul mesaj trimis acasă de un soldat din Primul Război Mondial
Publicat acum 1 ora si 44 minute
De când cercetătorul austriac Karl Landsteiner a descoperit sistemul grupelor sangvine AB0, în 1900 - pentru care a fost recompensat cu premiul Nobel pentru medicină în 1930 -, oamenii de ştiinţă au identificat 30 de grupe sangvine. Cercetătorul austriac este cunoscut şi pentru identificarea factorului Rhesus (Rh) în 1941.
Fiecare persoană aparţine unei grupe sangvine definite prin prezenţa sau absenţa unor antigeni la suprafaţa hematiilor (globulele roşii din sânge, n.r.).
Alte două grupe sangvine noi, Langereis (Lan) şi Junior (Jr), au fost adăugate recent pe această listă. Medicii au descoperit încă din anii '60 aceste două profiluri sangvine rare - prin prezenţa unor anticorpi atipici -, însă natura antigenilor împotriva cărora acţionează aceşti anticorpi a rămas învăluită în mister.
În cele din urmă, descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Institutul Naţional pentru Transfuzii Sangvine din Franţa. Este vorba de două proteine prezente la suprafaţa globulelor roşii şi a altor celule din organism, care permit transportarea multor substanţe în afara celulelor.
Persoanele purtătoare de astfel de antigeni sunt rare în Franţa şi în Europa, însă numărul de purtători ai profilului Junior este de circa 50.000 în Japonia.
Este important să se identifice pacienţii cu aceste grupe sangvine rare, întrucât, în cazul unei transfuzii, administrarea de sânge necompatibil poate cauza complicaţii medicale grave şi chiar decesul pacientului.
