Potrivit Mediafax, instanţa supremă a dezbătut, luni, recursul procurorilor DNA în dosarul în care Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti au stabilit achitarea preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, a fiului acestuia, Bogdan Dragomir, a lui Gino Iorgulescu şi a şoferului LPF.
La termenul de luni al procesului, procurorul DNA a prezentat pe larg care sunt, în opinia acuzării, erorile comise de instanţe atunci când i-au achitat pe cei patru.
Procurorul a arătat că Tribunalul Bucureşti a apreciat că probatoriul este insuficient pentru dovedirea acuzaţiilor, subliniind că această argumentaţie a instanţei este nejustificată, întrucât probele dovedesc corupţia şi spălarea de bani de care sunt acuzaţi inculpaţii din acest dosar.
Totodată, procurorul a precizat că documentele Gărzii Financiare, dar şi ale altor instituţii, dovedesc acţiunile celor patru.
O altă eroare comisă de tribunal ar fi, în opinia procurorului, aceea că menţionează, în motivarea deciziei de achitare, faptul că Adunarea Generală a LPF ar fi cerut şi ar fi fost de acord cu contractul privind cumpărarea terenului ce face obiectul acestei cauze, afirmaţie "total neprobată". Procurorul a arătat că instanţa nu motivează această afirmaţie, iar la dosar nu există niciun astfel de document.
DNA impută tribunalului şi susţinerea faptului că Dumitru Dragomir ar fi fost mandatat de Adunarea Generală a LPF să se ocupe de perfectarea contractului privind terenul respectiv.
Cu acelaşi prilej, procurorul a arătat, din nou, că nu există un astfel de mandat depus la dosarul cauzei, precizând totodată că tribunalul a pus preţ pe declaraţiile martorilor propuşi de apărare şi a eliminat declaraţiile martorilor acuzării.
Procurorul a întărit ideea, arătând că LPF a dat un răspuns oficial la cererea DNA prin care a arătat că nu va exista vreodată un mandat pentru ca Dragomir să se ocupe de perfectarea contractului de vânzare-cupărare a terenului în cauză.
În legătură cu decizia de menţinere a achitării date de Curtea de Apel Bucureşti, procurorul DNA a arătat că din completul de judecată a făcut parte şi magistratul Viorica Costiniu, "care avea o problemă foarte mare privind incompatibilitatea".
Procurorul a precizat că acest judecător ar fi trebuit să se abţină de la judecarea acestei cauze şi că DNA nu putea să recurgă la procedura recuzării, nefiind parte în cauză.
"Costiniu face afirmaţii nejustificate. Noi niciodată nu am spus că Dumitru Iacob este cel mai credibil martor. Trebuie să observaţi că şi instanţele pot comite erori", a mai arătat procurorul.
Acesta a precizat că Dumitru Dragomir a încercat să-şi preconstituie probe atunci când, la Adunarea Generală din decembrie 2007, i-a pus pe reprezentanţii acestei formaţiuni să reconfirme, printr-un document oficial, decizia prin care, în 2001, aceeaşi AG l-a împuternicit pe Dragomir în legătură cu demersurile pentru achiziţionarea terenului.
În consecinţă, procurorul a cerut pedepse cu executare în cazul lui Dumitru Dragomir, pentru luare de mită, şi al lui Gino Iorgulescu, pentru spălare de bani.
Totodată, el a cerut să fie condamnaţi şi fiul lui Dragomir, Bogdan Dragomir, precum şi şoferul LPF, Florin Bădiţă.
În 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită, iar Gino Iorgulescu, fost preşedinte al FC Naţional şi fost membru în Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), a fost deferit justiţiei pentru dare de mită, spălare de bani şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
Totodată, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată şi pe Florin-Bogdan Bădiţă, fost angajat al Ligii Profesioniste de Fotbal ca şofer personal al lui Dumitru Dragomir, care de la data de 1 februarie 2004 este administrator al SC "Bodu" SRL Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, spălare de bani, participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual şi uz de fals.
Alături de aceştia, în acelaşi dosar a fost judecat şi fiul preşedintelui LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, pentru spălare de bani şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
