În această seară, de la ora 21:45, la Torino, Benfica dispută a doua finală consecutivă în Europa League. Adversară îi va fi FC Sevilla, dublă câştigătoare a trofeului, în 2006 şi 2007. În cazul unui succes, spaniolii vor intra în grupul select al echipelor cu trei succese în această competiţie, alături de Juventus, Inter Milano şi Liverpool.
Antrenorul portughezilor, Jorge Jesus, recunoaşte că experienţa finalei pierdute anul trecut ar putea reprezenta un avantaj pentru echipa sa. „Te simţi mult mai sigur, nu mai există dificultăţi la nivel emoţional. Cu cât te-ai aflat mai mult în momente decisive, cu atât ai mai multă încredere. Am mai fost aici înainte şi suntem mai puternici, ştim exact la ce să ne aşteptăm”, a declarat tehnicianul de 59 de ani. Cu toate acestea, Jesus refuză să o considere favorită pe Benfica: „Şansele sunt 50-50. Trebuie să fii foarte bun pentru a ajunge în finală şi am un foarte mare respect pentru Sevilla”.
Portughezii beneficiază şi de un alt uşor avantaj. Sunt deja familiarizaţi cu stadionul pe care se va disputa ultimul act, după ce, în semifinale, au eliminat pe Juventus, rezistând eroic în nouă oameni în returul de la Torino. O calificare obţinută chiar împotriva echipei considerată aproape unanim drept principala favorită la cucerirea trofeului, mai ales că ar fi urmat să joace finala pe propria arenă. Fără îndoială, un lucru care a contribuit la creşterea încrederii printre jucătorii Benficăi şi care îi face pe fani să spere că blestemul finalelor care pare să fi lovit clubul din capitala Portugaliei se va încheia.
La începutul anilor '60, sub conducerea marelui Bela Guttmann, Benfica a cucerit de două ori la rând Cupa Campionilor Europeni şi a întrerupt astfel hegemonia ce părea fără sfârşit a celor de la Real Madrid. Legenda spune că, după cel de-al doilea succes, celebrul antrenor, care a lucrat pentru o scurtă perioadă de timp şi în România, a cerut o mărire de salariu. Conducerea clubului a refuzat, iar Guttmann a decis să plece, însă nu înainte de a blestema echipa pe care o transformase în cea mai bună de pe continent să nu mai cunoască vreodată gloria europeană.
Blestemul a fost pus pe seama supărării şi nimeni nu l-a luat în serios. Dar anii au trecut, iar Benfica nu a mai câştigat niciodată un trofeu continental. Din 1962, anul ultimului triumf european, "vulturii" au disputat alte şapte finale, cinci în Cupa Campionilor şi două în Cupa UEFA/Europa League. Au pierdut de fiecare dată. Nici măcar vizita lui Eusebio la mormântul lui Guttmann din Viena, înaintea ultimului act al Cupei Campionilor din 1990, nu a ridicat blestemul, lusitanii fiind învinşi atunci cu 1-0 de marele Milan al lui Arrigo Sacchi.
La începutul acestui an, într-o scurtă perioadă de timp, probabil cei mai importanţi doi jucători din istoria noii campioane a Portugaliei, Eusebio şi Mario Coluna, au încetat din viaţă. Poate că dispariţia celor doi reprezintă sacrificiile necesare pentru ruperea unui blestem care durează de peste jumătate de secol.
„Ideea că suntem blestemaţi vine de la presă. Nimeni din echipă nu este îngrijorat, nu credem în astfel de lucruri şi nu simţim vreo presiune. Vom aborda jocul calm. Nu sunt deloc nervos, pentru mine este doar un alt meci”, spune Rodrigo, atacantul spaniol de 23 de ani, care a avut o contribuţie importantă la sezonul bun traversat de Benfica. Jucătorul crescut la tineretul lui Real Madrid îşi completează antrenorul şi explică faptul că echipa portugheză vine la ora finalei cu o încredere la cote înalte: „Suntem fericiţi să fim aici, orice fotbalist este fericit să joace în astfel de meciuri. Fapul că avem deja două trofee câştigate ne face să fim şi mai siguri pe noi”.
Ar fi însă o greşeală ca portughezii să intre pe teren prea siguri de ei. Sevilla a confirmat în actuala ediţie a Europa League că ştie să profite de orice slăbiciune a adversarului, iar dublele cu rivala locală Betis şi cu Valencia, ambele eliminate dramatic atunci când totul părea pierdut pentru echipa lui Unai Emery, pot confirma acest lucru.
„Nu a fost uşor să revenim cu Betis, apoi cu Porto şi încă o dată în semifinale, cu Valencia, în ultimul minut. Însă asta arată spiritul pe care îl avem şi faptul că mereu dăm totul. Cred că merităm să fim în această finală”, spune căpitanul andaluzilor, croatul Ivan Rakitic. În condiţiile în care Sevilla a ratat calificarea în viitoarea ediţie a Ligii Campionilor, un succes în Europa League ar reprezenta o consolare pentru fani. Iar mijlocaşul de 26 de ani crede că orice altceva în afara victoriei ar face călătoria la Torino inutilă: „Trebuie să joci finala şi s-o câştigi. Asta face diferenţa, pentru că, la sfârşitul zilei, nu ştiu câţi îşi vor aminti meciurile cu Porto sau Betis”.
Pentru Sevilla, finala de pe Juventus Stadium reprezintă punctul de sosire al unui drum început la mijlocul lunii august a anului trecut, în turul trei preliminar din Europa League. Cu atât mai remarcabilă este prezenţa andaluzilor aici cu cât ei nici n-ar fi trebuit să joace în cupele europene, după ce, în sezonul trecut, au încheiat doar pe locul 9 în Spania. Echipa lui Emery a profitat însă de faptul că Malaga şi Rayo Vallecano au fost excluse de UEFA din cauza problemelor financiare, iar acum este la un singur pas de cucerirea trofeului. „Drumul până aici a fost foarte lung, dar şi foarte frumos. Am crescut foarte mult şi vom continua să o facem, indiferent de rezultatul finalei. Dar ar fi frumos să încheiem cu un trofeu”, a declarat antrenorul Sevillei, care nu se va putea baza pe Jairo Samperio, în timp ce Kevin Gameiro şi Vitolo sunt incerţi.
Spaniolii nu vor avea de înfruntat doar un adversar pe val şi considerat favorit de majoritatea specialiştilor, în ciuda absenţelor lui Enzo Perez, Eduardo Salvio şi Lazar Markovic, cu toţii suspendaţi, dar şi o echipă decisă să lase pentru totdeauna în urmă dezamăgirea din sezonul trecut şi să rupă blestemul finalelor. „Depinde doar de noi să o facem. Oportunitatea de a scăpa de fantomele trecutului ne dă o putere şi mai mare. Blestemul se va rupe într-o zi. De ce nu aici, în Torino?”, a spus Jorge Jesus.
Ar fi revanşa meritată a unui om care a reuşit să o ia de la capăt după eşecurile dramatice de acum un an şi să ofere echipei sale o nouă şansă de a scrie istorie.