Angajaţii de la aceste "ferme de click-uri" sunt plătiţi pentru a apăsa de multe ori pe zi butonul "Like" de pe Facebook, pentru a viziona videoclipuri pe YouTube şi pentru a redistribui anumite comentarii publicate pe Twitter cu scopul de "a umfla" cifrele care descriu traficul de pe reţelele de socializare.
De când platforma Facebook a fost lansată în urmă cu 10 ani, utilizatorii acesteia au folosit-o pentru a-şi spori câştigurile financiare, pentru a-şi face mai mulţi prieteni, pentru a se lăuda cu drepturile obţinute sau cu victoriile lor pe plan profesional. În tot acest timp, companiile de "social media" au citat fără încetare nivelurile de angajare ale utilizatorilor pe aceste platforme pentru a-şi lăuda valoarea.
Însă o analiză realizată de Associated Press a descoperit existenţa unei pieţe globale a click-urilor false, aflată în creştere, pe care autorităţile din domeniul online încearcă să o îngrădească. Casele de discuri online şi companiile organizatoare de show-uri TV s-au folosit de posibilitatea de a face multe milioane de dolari prin "umflarea" cifrelor afiliate activităţilor lor de pe reţelele de socializare.
Pentru doar o jumătate de cent pentru fiecare click, anumite site-uri monitorizează toate activităţile online - de la conexiunile pe LinkedIn care îi fac pe membrii acestei reţele să pară mai potriviţi pentru angajare şi până la rularea unor piese pe platforma Soundcloud pentru a trezi interesul anumitor case de discuri.
Ca rezultat, multe firme, a căror valoare de piaţă se bazează pe credibilitate, au angajat echipe întregi de specialişti care îi urmăresc cu încăpăţânare pe cumpărătorii şi pe mediatorii de click-uri false. Însă de fiecare dată când reuşesc să prindă un astfel de falsificator, apare în curând o nouă strategie, mai creativă decât precedenta.
Platforma YouTube a monitorizat câteva miliarde de videoclipuri muzicale în decembrie 2013 după ce o comisie de audit a descoperit faptul că anumite videoclipuri aveau un număr exagerat de mare de vizualizări. Compania sa mamă, Google, luptă la rândul ei în mod constant cu persoanele care generează click-uri false prin anunţurile lor de publicitate.
La rândul ei, compania Facebook, al cărei recent raport trimestrial a evidenţiat faptul că 14,1 milioane dintre cei 1,18 miliarde de utilizatori activi ai săi au conturi frauduloase, operează în mod frecvent operaţiuni de "curăţenie" a bazei sale de conturi. Acest fapt este deosebit de important pentru o companie ce a fost creată având la bază principiul potrivit căruia toţi utilizatorii săi sunt persoane reale.
În 2013, Departamentul de Stat american, care are peste 400.000 de "Like"-uri şi, recent, a avut cea mai populară pagină de Facebook din Cairo, spune că a încetat să mai cumpere fani pe această platformă după ce inspectorul său general a criticat politica departamentului prin care acesta cheltuia 630.000 de dolari pe an pentru a-şi creşte numărul de prieteni de pe reţea.
Într-un alt caz, numărul fanilor unei pagini de pe Facebook a crescut de la 10.000 la peste 2,5 milioane.
Uneori există însă explicaţii plauzibile pentru creşterile acestor click-uri.
Astfel, cel mai popular oraş de pe pagina Burger King a fost, pentru câteva săptămâni, Karachi, din Pakistan, după ce grupul american a deschis câteva restaurante în acel oraş.
Piaţa click-urilor false a generat la rândul ei o altă industrie: aceea a auditorilor.
Robert Waller, fondatorul companiei Status People, care are sediul la Londra, îşi ajută clienţii să blocheze conturile false de pe reţelele de socializare. "Am avut mulţi clienţi care au cumpărat conturi false, au înţeles că era o idee stupidă şi apoi au căutat o soluţie pentru a scăpa de ele".
David Burch, director la TubeMogul, o companie de marketing pe piaţa video cu sediul în oraşul californian Emeryville, spune că achiziţionarea de click-uri pentru promovarea unor clienţi reprezintă o eroare gravă. "Este o afacere proastă. Dacă un advertiser descoperă vreodată că ai făcut aşa ceva, nu va mai face niciodată afaceri cu tine".
