"Am primit sãptãmâna trecutã, într-adevãr, rãspunsul Ministerului maghiar al Mediului la solicitarea noastrã de a-şi exprima o poziţie cu privire la investiţia de la Roşia Montanã, în baza Convenţiei de la Espoo, care obligã statele semnatare sã se consulte înainte de începerea vreunui proiect cu posibil impact transfrontalier asupra mediului. Oficialii maghiari ne-au comunicat cã au analizat integral documentaţia, dar cã nu au intrat în detalii şi cã refuzã tot proiectul. Resping proiectul în integralitatea lui, fãrã a avea întrebãri", a precizat Borbely.
Borbely este de părere că poziţia statului ungar are la bază decizia Parlamentului de la Budapesta de a interzice pe teritoriul ţării mineritul pe bază de cianuri.
Ministrul a mai adăugat că poziţia Ungariei este una consultativă, iar România nu este obligată să oprească procedura de autorizare a investiţiei miniere.
Roşia Montanã Gold Corporation dezvoltã proiectul minier de la Roşia Montanã, din Munţii Apuseni, cu cheltuieli de un miliard de dolari, prin care compania estimeazã cã va extrage 626.000 de uncii Troy de aur/ an, timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie de interzicere a mineritului cu cianuri
În mai 2010, membrii Parlamentului European au adoptat o rezoluţie de interzicere a mineritului cu cianuri, invitând Comisia Europeană să propună interzicerea totală a tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri până la sfârşitul anului 2011.
"Parlamentul invită Comisia să propună interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până la sfârşitul lui 2011, deoarece aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor noastre de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere şi să efectueze totodată o evaluare normală a impactului", se preciza într-un comunicat al PE.
Aproape 80 de ONG-uri maghiare au semnat o declaraţie referitoare la decizia ministrului Culturii, Kelemen Hunor, de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roşia Montană.
"Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri. La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectul minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual. Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit", se arată în declaraţia respectivă.
