Academia de Studii Economice din București a reintrat în prestigiosul clasament Shanghai
Publicat acum 3 ore si 8 minute
Primul şoc e la plecarea de acasă. În timp ce în casă sunt peste 21 de grade, afară ne aşteaptă cu totul altceva, aşa că este bine să ne îmbrăcăm corespunzător. La ieşirea din scară, temperatura e cu peste treizeci de grade mai scăzută. Afară sunt minus zece grade.
La această temperatură cerceii şi piercingurile pot provoca degerături. Dacă mercurul din termometre coboară cu încă două grade, sticlele cu lichid în ele îngheaţă şi pot exploda. Organismul nostru este, însă, cel mai afectat pentru că resimte aceste temperaturi ca fiind chiar mai scăzute, în funcţie de umiditatea aerului sau de vânt.
Fie că este vorba de maşina personală, fie că vorbim despre mijlocul de transport în comun, diferenţa de temperatură resimţită de organism oscilează între 10 şi 20 de grade.
Aşa se face că până ajungem la destinaţie, trecem prin cel puţin trei schimbări bruşte de temperatură. Schimbări care nu afectează sever un organism sănătos, însă pot fi fatale pentru persoanele care suferă de boli cronice.
Îmbrăcămintea trebuie să fie din fibre naturale, care să permită corpului să respire. De la minus 20 grade Celsius avem nevoie de echipamente speciale care menţin temperatura organismului, mai ales că la astfel de temperaturi chiar şi punctele de îmbinare a şinelor de cale ferată încep să se rupă.
Iarna de anul acesta începe să se apropie de recordul de frig de la noi. Cea mai scăzută temperatură înregistrată în România a fost de minus 38,5 grade în 1942 la Bod, în judeţul Braşov.
Recordul frigului a fost atins însă la Polul Sud, unde mercurul a indicat minus 88,3 grade Celsius.
