Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de următoarele persoane care, la data faptelor, aveau funcţiile arătate:
Şerban Jenel, prefect al judeţului Călăraşi
Coman Cornel, subprefect al judeţului Călăraşi
Clăbescu Doru Eduard, subprefect al judeţului Călăraşi
Ifrim Elena, şef serviciu - Instituţia Prefectului
Năbîrgeac Ion, director la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi
Dobre Aurelian, director executiv în Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi
Jarul Eugen, şef al Administraţiei Domeniilor Statului - sucursala Călăraşi
Pşanu Stelian, director al Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" Călăraşi
Tudone Dumitru, secretar general, Consiliul Judeţean Călăraşi
Marinescu Badea, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti
Titu Ana, director al Direcţiei Silvice Călăraşi
Buruiană Cornel, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Pământ, de Păduri „ Propact ".
Manea Victor, Dorobanţu Dorel, Tudor Lucian, Culea Dumitru, Giurea Constantin, Chirică Constantin - reprezentanţi ai comisiilor locale de fond funciar din localităţile Fundulea, Lupşanu, Gurbăneşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Tămădău.
Potrivit DNA, toţi cei menţionaţi sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cu consecinţe deosebit de grave.
Pe 12 iulie 2007, suspectul Dorobanţu Dorel şi un reprezentant al OCPI Călăraşi au încheiat un proces-verbal de delimitare a unei suprafeţe de 1982,54 ha, aflată în domeniul public al statului (administrarea Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agrcolă Fundulea), în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit de către comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupşanu, invocând art. 47 din regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 şi fără a dispune de documente care să reflecte modul de calcul al acestor suprafeţe, conform ordonanţei procurorilor.
Aceste prevederi, însă, nu erau aplicabile terenurilor aflate în administrarea institutelor de cercetare agricolă.
O zi mai târziu, membrii Comisiei judeţene de fond funciar Călăraşi, compusă din suspecţii Şerban Jenel, Coman Cornel, Clăbescu Doru Eduard, Ifrim Elena, Năbîrgeac Ion, Dobre Aurelian, Jarul Eugen, Pşanu Stelian, Tudone Dumitru, Marinescu Badea, Titu Ana, Buruiană Cornel, au aprobat delimitarea acestui teren în suprafaţă de 1982,54 ha, aflat în administrarea I.N.C.D.A. Fundulea şi trecerea acestuia din domeniul public al statului în domeniul privat al oraşului Fundulea.
Acest lucru s-a realizat cu încălcarea competenţelor prevăzute de lege şi fără a verifica şi clarifica situaţia juridică a terenului ce a făcut obiectul trecerii din domeniul public în domeniul privat, respectiv dacă acesta era indispensabil activităţii de cercetare, cu atât mai mult, cu cât, la data respectivă, nu exista o justificare a delimitării suprafeţei de teren respective.
Urmarea a fost validarea transferului unor poziţii din anexele întocmite la nivelul mai multor comisii locale de fond funciar în anexe întocmite la nivelul Comisiei locale de fond funciar Fundulea, având drept consecinţă sporirea valorii terenului transferat.
Prin această operaţiune s-a produs o pagubă patrimoniului statului, constând în diminuarea acestuia cu terenul dezafectat din domeniul public, valoarea acestui teren fiind cuprinsă, potrivit unui document al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, între: minim 1.486.905 euro şi maximum 2.973.810 euro, în situaţia în care suprafaţa de 1982,54 ha reprezintă teren agricol situat pe teritoriul administrativ al oraşului Fundulea; 59.476.200 euro, în situaţia în care terenul în suprafaţă de 1982,54 ha este situat adiacent căilor rutiere sau la limita construită a localităţilor (posibil de transferat în intravilan).
Tot în anul 2007, suspecţii Manea Victor, Tudor Lucian, Culea Dumitru, Giurea Constantin ş Chirică Constantin au întocmit propuneri către Comisia judeţeană de fond funciar Călăraşi, pentru solicitarea unor suprafeţe de teren, deşi, fie aveau teren în rezervă, fie nu efectuaseră demersuri pentru solicitarea altor suprafeţe pe înCălăraşi.
Prin această modalitate au fost obţinute foloase necuvenite pentru persoanele care au fost puse în posesie cu suprafeţele de teren respective, având o valoare mult mai mare decât cele la care erau îndreptăţiţi, dacă reglementările legale ar fi fost respectate.
Traian Băsescu a cumpărat, prin intermediul fiicei sale, 290 de hectare de teren. Vezi IMAGINI de la moşie. Lotul, lucrat de un EVAZIONIST
Ioana Băsescu, fiica preşedintelui Traian Băsescu, a luat, în 9 septembrie 2013, un credit în lei de la CEC Bank, în valoare de 4,6 milioane lei, pentru a cumpăra un teren de 290 hectare din judeţul Călăraşi, împrumut garantat cu soldurile prezente şi viitoare ale unui cont deschis la CEC şi cu terenul agricol achiziţionat.
Surse: ACTE FALSE, la baza contractului Ioanei Băsescu în cazul terenului de la Nana. Firma Bergie ar fi falsificat două contracte de arendă. Documentele au stat la baza contractului dintre Ioana Băsescu şi firma italiană.
Pe 16 aprilie, procurorii Parchetului General au dispus începerea urmăririi penale în dosarul terenului de la Nana al preşedintelui Traian Băsescu, în urma sesizării transmise de Corpul de Control al prim-ministrului.
