Un raport al Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale din 2010 plasa România în topul ţărilor cu cele mai multe condamări la CEDO, 135 din totalul de 657 la nivel european.
Cel mai recent caz este cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Voicu a câştigat luna aceasta la CEDO procesul intentat statului, în care a reclamat încălcarea mai multor drepturi şi trebuie să primească 4.500 de euro daune.
Un caz controversat este cel al fostului primar din Sfântu Gheorghe. În 2010, el a fost amendat de prefectură pentru că a dat jos steagul României de pe primărie, dar şi pentru că a decis să treacă în documentele oficiale numele oraşului în maghiară. Primarul a dat statul român în judecată la CEDO şi a câştigat, inclusiv despăgubiri de 2.000 de euro.
În 2011, CEDO a decis că România trebuie să plătească despăgubiri de 9.000 de euro unei femei care a fost muşcată de câini vagabonzi, în anul 2000, şi care a reclamat autorităţile române la Strasbourg pentru că nu au luat măsuri adecvate ca să rezolve problema animalelor fără stăpân din Bucureşti. Femeia a murit în 2007, dar procesul a fost continuat de soţul ei.
De departe, însă, cea mai mare eroare comisă de sistemul judiciar din România este considerată cea în cazul lui Mihai Moldoveanu. Bărbatul a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru crimă, fără a avea parte de un proces echitabil. CEDO a decis, după 15 ani de detenţie, că instanţa supremă din România i-a încălcat dreptul la apărare.
La CEDO au încercat să-şi găsească dreptatea şi Gigi Becali sau Adrian Năstase.
