Regulile de protecţie în caz de cutremur s-au schimbat radical. Potrivit directorului Institutului Naţional de Fizică (INFP) a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, uşa nu mai este atât de sigură, întrucât nu mai există acea grindă din beton.
Potrivit specialiştilor, la şcoală, acasă sau la muncă nu trebuie să ne ascundem nici sub obiecte din lemn. Se pot prăbuşi cu totul.
"Este teoria aşa numită a triunghiului salvator. Copiii să iasă şi să se ascundă pe duşumea, paralel cu banca, aşa că chiar dacă se prăbuşeşte planşeul există un spaţiu vital de 20, 30 de centimetri", spune Mărmureanu.
Directorul INFP susţine că încă nu se întrevede la orizont un cutremur puternic în zona Vrancea, deşi au trecut 33 de ani de la ultimul de mare amploare.
"Nu există niciun fel de ciclicitate", spune Gheorghe Mărmureanu.
Culmea, cutremurele violente din America Centrală şi de Sud din ultima perioadă sunt semnul că zona Vrancea nu se încarcă tectonic. În traducere, activitatea puternică de acolo e semn de linişte la noi.
"Această activitate se va prelungi până în 2022. Este o situaţie optimistă pentru noi pentru că suntem în umbră", mai spune Mărmureanu.
Mesajul specialiştilor este, aşadar, unul clar. Va mai trece o bună bucată de vreme până când în ţara noastră se va înregistra un cutremur puternic. Întrebarea importantă este ce vom face până atunci pentru a ne proteja.
"Cutremur va fi, mare, dar nu acum. Până atunci trebuie să punem lucrurile la punct. Ce este vechi trebuie înlocuit", spune Gheorghe Mărmureanu.
Altfel spus, trebuie să investim cât mai mult în consolidarea clădirilor.
De multe ori cifrele ne învaţă lucruri extrem de interesante. Iată şi un exemplu. Haiti, cutremur de 7 grade, peste 200 de mii de morţi. Chile, cutremur de 8,8, sub o mie de morţi. De unde această diferenţă? Unul dintre motive este infrastructura. Cei din Chile au înţeles că siguranţa în construcţii este literă de lege. La noi, multe din construcţiile noi sunt ridicate după ureche, iar puţine din cele vechi sunt consolidate.
Observator
