Regionalizarea, în perspectiva maghiarilor din PPMT: Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi 14 regiuni integrate

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) propune, ca formă de regionalizare, o împărţire în trei regiuni istorice mari - fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, divizate în 14 regiuni integrate, a afirmat, marţi, preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor, citat de Mediafax.
   
Tibor, a declarat, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, că grupul de lucru al partidului, coordonat de Szilagyi Ferenc, lector la Universitatea Partium din Oradea, a elaborat o concepţie care se bazează în primul rând pe marile regiuni istorice, fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, în cadrul acestora urmând să se înfiinţeze regiuni mai mici, eficiente şi fezabile, care pot fi şi regiuni de dezvoltare şi regiuni administrativ-teritoriale, centrate pe marile aglomerări urbane.

"În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la şase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la Timişoara, Partium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu şi rămâne Ţinutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureş, centrul tradiţional al său. Mai rămâne o mare aglomeraţie urbană, în jurul municipiului Braşov, care are toate condiţiile să primească un statut special în această construcţie", a explicat Toro T. Tibor.
   
Potrivit propunerii PPMT, Ţara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Dobrogea şi zona metropolitană Bucureşti, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de Jos, Moldova de Sus, Bucovina şi marea aglomerare urbană la Gura Dunării - Galaţi şi Brăila - care prin proiectul "Dimitrie Cantemir" poate deveni, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, "motorul de dezvoltare în regiune".
   
Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de judeţe, dar graniţele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu "crearea de noi judeţe şi desemnarea noilor reşedinţe ale acestora".
  
Întrebat ce şanse are proiectul de regionalizare propus de PPMT, Toro T. Tibor a afirmat că are mai multe "instrumente" pentru a impune acestă reformă.
   
El a detaliat că aceste două formaţiuni maghiare se gândesc la o regiune administrativă şi de dezvoltare Ţinutul Secuiesc şi ca zona Partium să aibă un statut special, spunând că PPMT şi UDMR au o serie de puncte comune ca să formeze o concepţie pe care Uniunea ar putea să o folosească "în luptele de la Bucureşti", prin lupte înţelegând "acele aranjamente care sunt caracteristice politicii româneşti".
   
Toro T. Tibor a adăugat că PPMT mai are "o armă", şi anume forţa comunităţii, care a dovedit în 10 martie, la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureş, că se poate afirma ca actor politic, atunci când clasa politică "nu-şi face treaba".