Plan roșu activat în Iași, după ce un microbuz școlar s-a izbit cu o mașină
Publicat acum 15 minute
Discuţiile privind eficientizarea organizării administrative a României au început în anii 90', dar problema s-a pus cu adevărat din 2011, atunci când preşedintele Traian Băsescu a anunţat un plan.
El a cerut Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu 8 judeţe mari sau 7 judeţe şi municipiul Bucureşti, aratând că actualul sistem, menţinut din 1968, generează ineficienţă în utilizarea banilor UE şi corupţie.
Imediat a apărut o variantă susţinută de UDMR. Era propus un model cu 5 macroregiuni şi 16 regiuni, printre care una în care erau grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş.
Discuţia s-a stins odată cu schimbarea majorităţii parlamentare şi apropierea alegerilor locale şi parlamentare din 2012, DAR a fost reluată în forţă imediat după.
Noua Putere a reiterat importanţa reorganizării administrativ-teritorială, dar nu prea s-au înţeles asupra modelului de urmat.
PNL propunea un proces rapid pe baza actualelor regiuni de dezvoltare şi a şi lansat în dezbatere publică un proiect de lege criticat dur de parneterii social-democraţi.
PSD prin vicepremierul Liviu Dragnea a insistat pe un proiect bazat tot pe 8 regiuni dar cu o arhitectură complet nouă. Bucureştiul şi Ilfovul urmau să fie înglobate într-o regiune mai mare, iar Dobrogea să devină o regiune în sine.
În această etapă a intervenit preşedintele Traian Băsescu. În opinia sa, USL-ul nu va face nici un fel de reorganizare administrativ-teritorială pentru că un asemene proces ar trebui început de la nivelul de jos în sus prin suprimarea primăriilor care nu se pot susţine.
Ultima variantă a fost prezentată chiar ieri de premierul Victor Ponta. El infirmă varianta cu 8 regiuni propusă de vicepremierul Liviu Dragnea pentru una cu 10-12 regiuni. Întreg procesul ar urma să aibă probabil lor anul viitor, dar numai după ce va avea loc validarea Constituţiei revizuite.
