Preşedintele Agrostar cere demisia lui Ţurcanu de la conducerea ANSVSA: A gestionat prost criza laptelui infestat

Producătorii şi procesatorii de alimente cer demisia şefului ANSVSA, Mihai Ţurcanu, acuzat că a gestionat prost criza laptelui infestat cu aflatoxină. Circa 80 de tone de lapte care conţineau această substanţă cancerigenă au fost oprite de la comercializarea de pe piaţă.

"Vreau să remarc prestaţia lamentabilă a ANSVSA şi eu cer public prim-ministrului şi ministrului Agriculturii să îl demită pe domnul Ţurcanu, pentru că modul cum a gestionat această situaţie îngrijorează producătorii, afectează consumatorii şi, până la urmă, nu ştim nimic din ceea ce s-a întâmplat. Nu poţi să ieşi pe scări şi să dai nişte declaraţii în care nu spui nimic, ca preşedinte al ANSVSA", a declarat preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, marţi, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

El apreciază că Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) trebuie să vină cu probe concrete, să facă publice buletinele de analiză, să spună de unde a fost adus un anumit sortiment de lapte şi ce cantitate de aflatoxină conţine, pentru a fi transparentă faţă de consumatori.

De asemenea, şeful Agrostar a precizat că nu i se pare corect că nu se ştie despre ce firme este vorba în acest scandal, spunând că acestea ar trebui identificate şi luate măsuri potrivit legislaţiei în vigoare.

Şi preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a spus, luni, la Antena 3, că preşedintele ANSVSA ar trebui demis, după ce, "din exces de zel", a băgat panică în populaţia României prin anunţul său potrivit căruia există lapte toxic pe rafturi.

ANSVSA a anunţat luni, că probele de lapte de la trei ferme şi două unităţi de prelucrare prezintă suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.

Potrivit sursei citate, în conformitate cu dispoziţiile transmise de către preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în perioada 7-8 martie au fost efectuate controale tematice la nivel naţional în domeniile producţiei, colectării, procesării şi comercializării laptelui crud.

De asemenea, zeci de kilograme de brânză din laptele care ar putea fi contaminat cu o toxină cancerigenă au fost retrase de la vânzare, în Gorj. Inspectorii sanitar veterinari susţin însă că nu există pericol pentru consumatori.

Joi, ANSVSA a anunţat că a oprit de la livrare laptele crud produs de o fermă, după ce a depistat în produs aflatoxină peste limitele admise, dispunându-se verificări în toată ţara, de la producători la unităţi de procesare a laptelui. Decizia a fost luată în urma depistării depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină la probele de lapte prelevate de inspectorii ANSVSA, de la o fermă, în cadrul programului de autocontrol.

Probele de lapte au fost recoltate pe 4 martie, iar o zi mai târziu, în urma rezultatelor analizelor, a fost declanşată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje.

Pe 5 martie, întreaga cantitate de lapte din care s-au prelevat probele, de 13.855 de litri, a fost blocată, fiind totodată stopate livrările de lapte crud către toate unităţile de procesare lapte şi vânzarea directă prin intermediul automatelor de lapte.

Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate, în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.

Pe 7 martie, inspectorii ANSVSA au găsit într-un depozit din România lapte infestat cu aflatoxină, o micotoxină cancerigenă. Laptele provine atât din Ungaria, cât şi din România.

Premierul Victor Ponta a declarat, referitor la laptele contaminat descoperit la o fermă în România, că este foarte bine că Ministerul Agriculturii şi ANSVSA au luat imediat "măsuri radicale" şi a arătat că este important să se continue controalele şi dacă se găsesc nereguli să se închidă fabrica sau să se retragă produsele.

Aflatoxina este produsă de sporii ciupercilor din genul Aspergillus. Cu alte cuvinte, se dezvoltă odată cu mucegaiul şi apare acolo unde furajul este depozitat în condiţii de umezeală.

Furajul contaminat ajunge în organismul animalului. Mai departe, se poate transmite în lapte si carne şi prin consum, în corpul uman.

Cantităţile mari ingerate pot provoca, în timp, afecţiuni hepatice.