Antena 3 CNN Actualitate Prefectul judeţului Alba şi primarul din Roşia Montană nu cred că e nevoie de un referendum pe tema proiectului minier

Prefectul judeţului Alba şi primarul din Roşia Montană nu cred că e nevoie de un referendum pe tema proiectului minier

M.T.
4 minute de citit Publicat la 18:29 03 Sep 2013 Modificat la 18:29 03 Sep 2013
Prefectul judeţului Alba şi primarul din Roşia Montană nu cred că e nevoie de un referendum pe tema proiectului minier
Prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, şi primarul comunei Roşia Montană, Eugen Furdui, nu cred că este nevoie de un referendum naţional pe tema proiectului de la Roşia Montană, atâta timp cât populaţia din zonă s-a pronunţat pe acest subiect în decembrie 2012, în cadrul unui referendum organizat de către Consiliul Judeţean, potrivit Agerpres.

Atât prefectul cât şi primarul sunt de părere că un eventual referendum organizat pe tema Roşia Montană nu va fi validat.

„Eu personal nu cred că mai este nevoie de un referendum la nivel naţional atâta vreme cât cei din zonă şi-au spus punctul de vedere', a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, prefectul de Alba. Gheorghe Feneşer a apreciat că 'va fi un rezultat negativ”, având în vedere şi prezenţa la vot de la alegerile locale şi parlamentare.

„Nu cred că procentul va depăşi undeva la 10-12%. Referendumul este o tergiversare a unei decizii. Nu cred că avem nevoie de aşa ceva, să mai tergiversăm, după 15 ani de tergiversări să o mai lungim încă un an de zile pentru un referendum. Suntem cu toţii convinşi că nu va avea un efect pozitiv”, a declarat acesta.

Prefectul a arătat că, acum, „mingea (...) este în curtea Parlamentului”, forul legislativ fiind „cel îndreptăţit, prin votul său, să ia decizia finală”. Feneşer s-a declarat convins că în Parlament „va fi o decizie pro-Roşia Montană, pro investiţie”, pentru că ar fi vorba despre 3.000-3.600 de locuri de muncă şi „nu poţi să fii nepăsător”.

El a menţionat că, în cazul în care nu s-ar începe această exploatare şi se va mai tergiversa mult acest proces, „compania poate să ceară despăgubiri până la două miliarde de dolari”. Prefectul a adăugat că atâta timp cât Guvernul a aprobat acest proiect, nu crede că se mai pune problema despăgubirii.

La rândul său, primarul Eugen Furdui a spus că există experienţa cu referendumurile anterioare, unde nu s-a întrunit cvorumul pentru a fi validate.

„Din punctul meu de vedere, cred că nici acest referendum, dacă va fi organizat, nu va putea fi validat. Intenţia românilor de a participa la vot este tot mai scăzută”, a declarat edilul.

Primarul susţine că investitorii de la Roşia Montană au cam ajuns la „capătul răbdărilor”.

„Trebuie să le spunem odată: vrem să facem sau nu vrem (n.red. exploatarea). Dacă o tot amânăm de la unu la altul şi propunem referendumuri, ne-am putea trezi că acei investitori care investesc la Roşia Montană (...) să spună: ne oprim. Nu ştiu ce s-ar putea întâmpla cu zona Munţilor Apuseni”, a declarat primarul din Roşia Montană, care a subliniat că „sunt 15 ani de când organele abilitate evită să se pronunţe pe acest proiect”.
       
Eugen Furdui a menţionat că în prezent rata şomajului în Roşia Montană, o comună cu 3.000 de locuitori, este de circa 20%, iar de ajutoare sociale beneficiază între 105 şi 110 familii. El a adăugat că la RMGC lucrează în jur de 500 de oameni, majoritatea din Roşia Montană şi împrejurimi, aceştia fiind angajaţi pe perioadă determinată, respectiv pe câte trei luni. În cazul în care, la sfârşitul lunii septembrie, contactele acestora nu ar fi reînnoite de către companie, rata şomajului ar ajunge în comună la peste 74%, a spus acesta.

„Dacă se va ajunge, din nou, la un referendum naţional, până se va organiza anul viitor, avem toate şansele ca aceşti 500 de oameni la 31 septembrie să nu le mai fie prelungite contractele. Atunci, automat vor intra în şomaj”, a declarat edilul din Roşia Montană.
       
Primarul a dat asigurări că în cazul în care se aprobă proiectul şi de către Parlament, nicio familie din Roşia Montană nu va fi expropriată. „Majoritatea celor care sunt membri în Fundaţia Culturală Roşia Montană şi Alburnus Maior, imobilele şi terenurile lor se încadrează în zona protejată a comunei. Acele imobile nu trebuie relocate. Nu va fi niciun expropriat şi nu cred că se va ajunge la expropriere”, a declarat Eugen Furdui. Acesta crede că dacă investitorul ar reîncepe achiziţiile de proprietăţi, sistate în 2007, „s-ar forma cozi să-şi vândă proprietăţile”.
       
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că nu exclude posibilitatea să organizeze un referendum pe tema exploatării de la Roşia Montană, în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, catalogând drept un gest de „laşitate” trimiterea unei legi pe această temă în Parlament.
       
Organizarea unui referendum pe tema proiectului de la Roşia Montană e o idee foarte bună, a declarat luni premierul Victor Ponta, copreşedinte al USL, ca reacţie la afirmaţiile pe această temă făcute de preşedintele Traian Băsescu. Şeful Executivului a pledat însă, înainte de organizarea votului popular, pentru o dezbatere în Parlament, pe care îl consideră singurul for legitim şi constituţional pentru un astfel de demers.

Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, el urmând să fie transmis Parlamentului.
       
În ceea ce priveşte referendumul desfăşurat în 2012 în 35 de unităţi administrativ-teritoriale din Alba privind mineritul din Munţii Apuseni, acesta a fost invalidat din cauza prezenţei scăzute la urne, de 43,20%. Dintre aceştia, s-au pronunţat de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană 62,45% iar împotrivă 35,90%.
       
În comuna Roşia Montană prezenţa la vot a fost la referendum de 66,06%. S-au pronunţat cu DA 78,75% şi cu NU 19,44%.
       
Zăcământul auroargintifer de la Roşia Montană este estimat la 314 tone de aur şi 1.450 de tone de argint.
       
La Roşia Montană au fost investiţi până în prezent de compania care doreşte să exploateze acest zăcământ peste 450 milioane de dolari.

×
x close