Manifestările au început cu un moment de reculegere la monumentul ridicat în cinstea Crăişorului Munţilor Apuseni.
Suita manifestărilor care se derulează la Mărişel include un mare spectacol artistic susţinut de artişti şi ansambluri folclorice de renume, printre care Veta Biriş, Angela Rusu, familia Petreuş, Maria Marcu, Amalia Codorean - Chindriş, Mariana Morcan, Ana Strâmturean, Mihai Mariş, 'Cununa Transilvană', 'Cununa Apusenilor', 'Rapsodia Someşeana', 'Cununa Someşeană', precum şi de Ansamblul de copii din comuna Beliş. Frumoase obiecte de artă populară, precum şi produse din gastronomia locală - mai ales tradiţionalul balmoş de stână - se află, din belşug, la dispoziţia participanţilor la manifestare.
Evenimentul de la Mărişel este organizat de Consiliul Judeţean Cluj, Primăria şi Consiliul Local Mărişel, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Societatea Cultural-Patriotică 'Avram Iancu'.
Crucea Iancului de la Mărişel a fost ridicată din lemn, în anul 1924, la aniversarea unui secol de la naşterea lui Avram Iancu (1824-1872), de către fraţii Vasile, Ioan şi Gavril Crişan. Ulterior, ei au înlocuit-o cu o cruce de piatră.
În toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena şi cedarea părţii de Nord-Vest a Transilvaniei, Crucea a fost demontată, adusă în satul Mărişel şi ascunsă de horthyşti. După retragerea trupelor horthyste şi restabilirea frontierei de stat dintre România şi Ungaria, rezerviştii din Batalionul Someş, cu sediul în Beliş, ajutaţi de locuitorii din Mărişel, au ridicat o nouă Troiţă de piatră, în locul unde s-au aflat anterior celelalte două monumente. Troiţa a fost sfinţită la 24 iunie 1944, în cadrul unui ceremonial militar-religios. În jurul acestei troiţe se adună moţii, an de an, pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Crăişorul Munţilor Apuseni.
Un alt monument dedicat marelui paşoptist român, renumita statuie ecvestră din oraşul Câmpeni, realizată în 1927, de sculptorul Ion C. Dimitrie Bârlad (1890-1964) şi amplasată iniţial la Târgu-Mureş, a avut un destin asemănător. Monumentul din bronz, de o deosebită expresivitate, a fost adus la Câmpeni - capitala de suflet a Moţilor - în luna septembrie 1940 şi aşezat în centrul oraşului pe un soclu de piatră, fiind astfel protejat de acţiunile vandalizatoare horthyste. La Târgu-Mureş a fost dezvelită, în 1978, o altă statuie a Crăişorul Munţilor Apuseni, din piatră, operă a sculptorului bucureştean Florin Codre.
Bătălia de la Mărişel-Fântânele a avut loc la 6 iulie 1849, cetele moţilor fiind alcătuite din aproximativ 500 de persoane, în timp ce oastea ungară a avut 3.000 de ostaşi bine înarmaţi şi cinci tunuri. Tribunii Nicolae Corcheş şi Iacob Olteanu, trimişi de Avram Iancu, au organizat trei cete de luptă, formate din 123 de vânători, 137 de lănceri şi din locuitorii satelor din jur. Ele au ocupat puncte strategice de luptă şi i-au învins pe atacatorii maghiari. Femeile din sat, conduse de învăţătoarea Pelaghia Roşu (1800-1870), au avut o contribuţie esenţială în dobândirea victoriei de la Mărişel.
În preajma izbucnirii Revoluţiei din 1848, avocatul Avram Iancu se afla alături de fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene care luptau pentru emanciparea socială şi naţională a românilor. Avram Iancu a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii marilor adunări de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, precum şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni din timpul Revoluţiei.
