În agricultură, 2013 a fost un an de excepţie: producţii record şi o balanţă comercială favorabilă României. Însă industria alimentară a fost zguduită de scandaluri care au adus pagube uriaşe producătorilor români.
Mai mult, s-a lăsat şi cu demiteri la nivel înalt. Fondurile mutuale şi deblocarea exporturilor la carne sunt decizii aşteptate de fermieri de ani buni.
Scandalurile s-au ţinut lanţ în industria alimentară, pe parcursul anului 2013. Au fost emise 28 de alerte, dintre care aproape jumătate au fost infirmate.
Cel mai grav, însă, a fost scandalul cărnii de cal cu etichetă mincinoasă. În primăvară, România a fost acuzată că a trimis pe piaţa din Marea Britanie produse din carne de cal etichetată drept carne de vită. În final, s-a demonstrat că falsul nu s-a produs pe teritorul ţării noastre.
Şi laptele contaminat cu aflatoxină a zguduit industria. Scadalul s-a lăsat cu demiterea şefului de la ANSVSA, Mihai Ţurcanu.
În timp ce autorităţile se bâlbâiau în a da explicaţii, comercianţii au înregistrat pierderi de milioane de euro în doar două săptămâni.
Singurii pentru care 2013 a adus îmbunătăţiri semnificative au fost brutarii. În septembrie, s-a redus TVA-ul de la 24 la 9 la sută pentru sectorul de panificaţie. Efectele măsurii fiscale s-au simţit imediat. Preţurile la raft au scăzut cu, în medie, 20 de bani. Astăzi plătim 80 de bani pentru o franzelă de 350 de grame.
Una dintre cele mai importante realizări pentru agricultură din ultimii zece ani o reprezintă fondurile mutuale - un instrument prin care fermierii sunt despăgubiţi în situaţii critice.
Iar ca să-i încurajeze pe tineri să se apuce de agricultură, ministerul Agriculturii a decis finanţarea fermelor de familie cu până la 75.000 de euro. Şi îi ajută şi pe crescătorii de vaci ca să producă lapte conform cu normele comunitare: toate comunele din ţară vor fi dotate cu tancuri de răcire a laptelui, chiar dacă acestea costă cinci mii de euro bucata. Mai mult, s-au deblocat şi exporturile pentru produsele din carne de porc.
Anul se încheie în agricultură cu stabilirea condiţiilor în care străinii pot cumpăra teren agricol în ţara noastră. Legea dă însă prioritate agricultorilor români.