Hărţile întocmite de STS în cazul accidentului aviatic din Apuseni au ratat locul prăbuşirii avionului.
Jurnaliştii de la România Liberă au obţinut documentele pe care serviciul le-a pus la dispoziţia salvatorilor la scurt timă după accident.
În acestea se vede clar că niciuna dintre ariile estimate de STS nu a cuprins locul în care Adrian Iovan a aterizat.
STS preia de la operatorii de telefonie mobilă datele de localizare ale unui apelant, iar în cazul accidentului din Apuseni a avut la dispoziţie două celule de reţea din care a fost iniţiat apelul către serviciul de urgenţă 112.
Este vorba despre antenele primilor doi operatori de telefonie mobilă din România ca număr de utilizatori. Aceştia furnizează STS-ului atît localizarea unui apelant în funcţie de antena prin care trece apelul, cît şi localizarea antenei în teren, dar şi caracteristici de transmisie a semnalului ale antenei.
Pe baza tuturor acestor date, STS delimitează o zonă în care s-ar putea afla apelantul la 112. Una dintre hărţile întocmite pe baza acestor informaţii s-a apropiat destul de mult de locul în care s-a prăbuşit avionul condus de Adrian Iovan, însă nu a cuprins şi zona respectivă.
Apelul iniţiat de medicul Radu Zamfir se afla la peste un kilometru distanţă de limita ariei delimitate de hartă.
A doua localizare făcută de STS este la aproximativ şase kilometri de locul apelului.
Potrivit jurnaliştilor de la România Liberă există trei explicaţii pentru acestă situaţie: fie informaţiile furnizate de operatorii de telefonie mobilă au fost incomplete sau eronate, interpretarea datelor de către STS a fost eronată sau datele furnizate de operatorii de telefonie mobilă şi softurile STS au fost în regulă, dar particularităţile geografice ale zonei şi suprafaţa mare acoperită de o singură antenă au dus la imposibilitatea localizării cu acurateţe.
