Din punct de vedere geologic, Bucureştiul e pe lista neagră. Un cutremur puternic ar devasta Capitala şi asta din cauza structurii slabe pe care e aşezată. Mai exact, de vină e pământul nisipos, care amplifică seismele.
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost însă cel care a devastat România. Cele 7,4 grade pe scara Richter au prăbuşit 30 de clădiri, au omorât 1.424 de oameni şi au rănit alte 10.000 de persoane.
Au trecut mai bine de 30 de ani de atunci. Iar noi în loc să consolidăm, lărgim listele clădirilor cu risc seismic ridicat. Doar anul trecut, alte 1.900 de imobile au primit bulină roşie. Specialiştii au şi o explicaţie. Reabilitarea seismică e mult mai costisitoare decât construirea unei clădiri noi.
Harta seismică a Capitalei
Harta seismică a Bucureştiului este împărţită pe zone de risc. Zonele colorate în roşu au risc crescut şi vizează în special centrul Bucureştiului. Culoarea galbenă indică un grad mediu de pericol, în timp ce verdele, specific zonei de vest, este garanţia că acolo seismul va fi cel mai puţin resimţit.
Zonele cele mai periculoase din Bucureşti sunt Casa Presei, Măgurele şi Pantelimon. Sunt zone în care unda seismică venită din Vrancea se amplifică. Un seism de 7 grade în Vrancea se va resimţi în Bucureşti ca o mişcare de până la 8,6 grade pe scara Richter.
