Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în perioada 2010-2012, identificate de Corpul de Control ăn urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.
Solicitarea de efectuare a unui control a fost transmisă premierului Victor Ponta în luna noiembrie a anului trecut de către primarul general Sorin Oprescu.
În nota de control, finalizată în această săptămână, se arată, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate servicului de transport public subvenţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli ăn atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate ăntruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.
RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.
Din subvenţiile locale ca tarif social, motivat de contractele colective de muncă, RATB a efectuat cheltuieli în beneficiul angajaţilor, membrilor de familie ale acestora şi pensionarilor, deşi subvenţia nu era destinată acestora. Directorul RATB a înfiinţat funcţia de preşedinte al Asociaţiei sportive, care a fost ocupată de preşedintele Sindicatului Transporturilor Bucureşti, fără să se ţină cont de avizul negativ de legalitate emis de serviciul juridic, iar acest preşedinte a participat la negocierile colective în care au fost stabilite şi cheltuielile pentru activităţi cultral-sportive, inclusiv salariul său.
În aceeaşi perioadă, regia a înregistrat pierderi totale de 4,7 milioane lei din activităţi secundare desfăşurate de cantina şi bufetul din incintă, casa de oaspeţi Predeal şi asociaţia sportivă, iar profitul a fost diminuat şi prin provizioanele de peste 56 milioane lei constituite pentru compensarea creanţelor faţă de municipiu, înregistrate ca urmare a neachitării în totalitate a subvenţiilor pentru tariful de protecţie socială. Prin constituirea provizioanelor a fost diminuat profitul şi implicit cuantumul sumelor care trebuiau achitate la bugetul local, paguba fiind calculată la 30,7 milioane lei.
Pentru subvenţionarea tarifuli de protecţie socială, RATB a primit din bugetul local puţin peste un miliard de lei, în 2010 şi 2011, fără ca în documentele contabile ale regiei să existe date concrete privind modul de repartizare a subvenţiilor.
RATB a încheiat în ianuarie 2011 şi un contract de asociere cu societatea Astra Vagoane Călători prin care părţile s-au obligat să retehnologizeze un lot de tramvaie, cu podea 100% coborâtă, la un cost de producţie estimat la 1,6 milioane euro, deşi regia proiectase şi fabricase deja un tramvai modern, cu podea parţial coborâtă, care a răspuns cerinţelor de trafic, la un cost de circa 800.000 euro. Contractul de asociere a fost semnat, ca director al Uzinei de Reparaţii RATB, de o persoană care, din septembrie până în octombrie acelaşi an, a fost în acelaşi timp salariat atât al RATB, cât şi al societăţii Astra Vagoane.
În nota de control se arată că, în etapa premergătoare încheierii contractului, RATB a realizat un studiu de piaţă formal, limitndu-se la trimiterea, în decembrie 2010, a unei scrisori de intenţie către mai mulţi producători de tramvaie, dar imediat după primirea răspunsului de la Astra şi înainte de a primi răspunsurile de la alţi producători s-a decis încheierea contractului cu această societate, fără o motivaţie.
Asocierea a fost aprobată la nivel societăţii Astra în septembrie 2010, înainte ca RATB să trimită scrisori de intenţie către alţi producători.
Tot în document se mai arată că pentru majoritatea terenurilor administrate de RATB a fost menţinută o valoare de inventar derizorie, de 1 leu, deşi au suprafeţe de până la 97.599 metri pătraţi. În acest context, un teren de 640 metri pătraţi din incinta Autobazei Floreasca către o firmă care se ocupă cu organizarea de nunţi şi petreceri.