"Nu facem decât să reproducem un model european. Nu facem decât să reproducem un sistem valabil de la Tamissa şi până la Tisa. Dezvoltăm proiecte de relevanţă europeană (...) Principalul avantaj e că pentru multe proiecte, decizia se ia mult mai aproape de cetăţean, de nevoile şi priorităţile lui", a declarat Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, miercuri, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.
"Filosofia care stă la baza construcţiei acestor regiuni este aceea care spune că regiunile preiau de la ministere multe atribuţii", a mai spus Sorin Frunzăverde, care este şi preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
În ceea ce priveşte bugetul, Frunzăverde spune că 10% preia administraţia centrală, 20% administraţia regională, 30% administraţia judeţeană şi 40% administraţia locală (comune oraşe, municipii).
"Aici apare avantajul. O regiune cunoaşte mai bine nevoile cetăţenilor, dezvoltă mai bine proiecte de importanţă regională şi preia din atribuţiile administraţiei publice centrale care oricum ne costă foarte mult", a apreciat Frunzăverde.
Întrebat dacă s-a făcut vreun calcul privind impactul bugetar odată cu crearea acestor regiuni, Frunzăverde a răspuns:
"Nu avem un calcul în detaliu, dar aparatul unei asemenea entităţi sau consiliu regional, că el aşa se va numi, estimăm că va avea 50-60 de persoane care vor prelua atribuţiile a sute de funcţionari din ministerele de astăzi. În felul acesta, probabil că multe mii din funcţionari vor pleca".
În ceea ce priveşte atribuţiile pe care le vor avea preşedinţii de consilii judeţene şi cei de consilii regionale, Sorin Frunzăverde a explicat că preşedintele consiliului judeţean dezvoltă de anvergură judeţeană limitate la teritoriul judeţului respectiv, în timp de preşedintele de consiliu regional dezvoltă proiecte de anvergură regională, adică transjudeţene.
România va fi împărţită în opt regiuni. Legea urmează să fie discutată în cadrul USL şi apoi depusă la Parlament, pentru a fi adoptată.
VEZI PROIECTUL LEGII REGIONALIZĂRII
