Parchetul General a început anul trecut urmărirea penală pentru abuz în serviciu pe numele lui Dacian Cioloş după ce fostul director al Administraţiei Domeniilor Statului, Jean-Catalin Sandu, a depus plângere împotriva ex-ministrului Agriculturii din perioada octombrie 2007 - decembrie 2009.
Plângerea a fost înregistrată pe 20 martie 2014. Dacian Cioloş trebuie sa explice de ce a acceptat cererea DNA de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civilă în dosarul Telepatia, fără să aibă avizul directorului juridic şi fără ca şeful de la economic să calculeze pretinsul prejudiciu şi să înregistreze creanţa.
Conform plângerii depuse de Jean-Cătălin Sandu, ministerul condus de Dacian Cioloş era obligat să obţină, pe de o parte, acordul Direcţiei Juridice a MADR, pentru a se constata dacă Ministerul Agriculturii se poate constitui parte civilă în cauză, iar pe de alta parte, avizul Direcţiei Economice, care trebuia să îşi dea acceptul după ce în prealabil calcula presupusul prejudiciu şi îl inregistra în contabilitatea ministerului, la rubrica creanţe.
Cătălin Sandu a fost chemat în 2014 să dea declaraţie în calitate de parte vătămată, iar fostul director al Direcţiei Privatizare - Concesionare a ADS, Vlad Săvulescu a dat declaraţie în calitate de martor, tot în 2014. Abia anul acest a ajuns şi Cioloş la DNA.
Decizia lui Cioloş a dat pretextul procurorilor DNA să susţină că Ministerul Agriculturii a fost prejudiciat, deşi banii din privatizarea ICA nu au ajuns la această instituţie, ci la Ministerul Finanţelor. Cioloş a fost acuzat că a devenit comisar european în 2009 în urma unui troc cu Băsescu. Preşedintele i-a oferit pe tavă funcţia, iar la schimb, ministerul Agriculturii condus la acea vreme de Cioloş s-a constituit parte civilă în dosarul Telepatia. Asta deşi banii din privatizare nici măcar nu au ajuns la ministerul lui Cioloş, ci la Finanţe.
