Rezultate Loto 6/49 de duminică, 22 decembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 7 ore si 36 minute
Decizia dată de Completul de 3 al Înaltei Curți de Casație și Justiție în data de 12.02.2014 poate schimba în totalitate situatia judiciară în dosarul DNA prin care l-a trimis în judecată pe fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu.
ICCJ a admis plângerea făcută de Dobrițoiu prin avocatul Gheorghiță Mateuț, și a desființat, sub aspectul temeiului de drept, soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de Corneliu Dobrițoiu pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații (2 fapte) și uz de fals, din art.10 lit.g Cpp în art.10 lit.d Cpp din rechizitoriul DNA ( infracțiuni pentru care procurorii constataseră faptul că a intervenit prescripția, dar nu și faptul că ele nu au fost săvârșite).
Prin plângerea făcută la instanța supremă, av. Mateuț a adus critici cu privire la temeiul legal al rezoluției de NUP în privința celor trei încadrări juridice la care s-a dispus această soluție de NUP din rechzitoriu și a demontat acuzațiile DNA bazate pe aceste infracțiuni prescrise, aducând argumente care au dovedit instanței că declarația autentificată, socotită de DNA ca fiind nereală, este conformă cu realitatea întrucât imobilul în discuție a fost cumpărat de la SC Titan Administrație fiscală SA,și nu de la MApN, cum au susținut anchetatorii.
Av. Mateuț a cerut instanței să constate că falsul în declarații și uzul de fals, ca faptă, nu există. În ce privește acuzația legată de declarația dată de fostul ministru al Apărării în 8.06.2005 privitoare la situația sa locativă, av. Mateuț a arătat că nu se pune problema unui fals prin omisiune, întrucât la acea dată soția lui Dobrițoiu este cea care deținea o casă de vacanță, și nu o locuință, iar "petentul nu a avut niciodată domiciliul sau reședința la acea casă de vacanță".
Fostul ministru al Apărării, inculpat de DNA, a adus și alte argumente în dovedirea inexistenței faptelor, arătând că a cumpărat de la ICRAL, și nu de la MApN, o garsonieră care avea un număr de metri pătrați (28 mp) ce nu îndeplinea condițiile minimale din Legea 114/1996.
Completul format din judecătoarele Lavinia Lefterache, Luciana Mera și Lucia Rog au admis plîngerea formulată de Corneliu Dobrițoiu. În motivarea hotărârii ICCJ din12 februarie 2014, judecătorii supremi au constatat că:
-"(...) declarația notarială nr.354/13.02.2000 nu producea efecte în cazul contractului de vînzare-cumpărare încheiat cinci ani mai tîrziu, garsoniera în cauză fiind un imobil exceptat de la interdicția cumpărării unei locuințe de serviciu (deoarece garsoniera de 28 mp era sub norma locativ minimă de 37 mp prevăzută în art.2 litera b din Legea nr.562/204 cu referire la Anexa 1 din Legea 114/1996 pentru imobilele exceptate)"
-în ce privește apărările petentului, în sensul că nu a cumpărat locuință în baza Legii 61/1990 sau a Legii nr.85/1992, nu sunt reale, dar instanța constată că "simpla declarare a unor fapte necorespunzătoare adevărului nu conduce la existența infracțiunii de fals în declarații avînd în vedere că legea cere ca făptuitorul să urmărească producerea unei consecințe juridice. Imposibilitatea obiectivă de producere a oricăror consecințe juridice conduce la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de fals îm declarații"
- instanța a constatat și lipsa consecințelor juridice în cazul primei declarații dată de Corneliu Dobrițoiu cu privire a achiziționarea imobiliului din Traian nr. 2, și lipsa caracterului nereal al celei de-a doua declarați în cea ce privește casa de vacanță, arătând că și aici, în raport de conținutul infracțiunii de uz de fals, se constată lipsa unei element al laturii obiective.
ICCJ a admis, în final, plângerea formulată de Corneliu Dobrițoiu împotriva dispoziției din rechizitoriul DNA:
" (..) În baza art.278 indice 1 alin.8 lit.b C.pr.pen. în aplicarea Deciziei în interesul Legii nr.44/2008, desființează numai sub aspectul temeiului de drept soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de Corneliu Dobrițoiu pentru săvîrșirea infracțiunilor de fals în declarații (2 fapte) prevăzute de art. 292 C.pen. și uz de fals prevăzută de art.291 C.pen. din art.10 lit.g C.pr.pen. în art.10 lit.d C.pr.pen.".
Av. Gheorghiță Mateuț a declarat, pentru Antena 3.ro, că își pune mari speranțe în judecarea acestei cauze, întrucât dacă aceste fapte nu sunt infracțiuni, pentru că instanța a constatat lipsa unuia din elementele constitutive, atunci întreaga acuzare adusă de DNA fostului ministru al Apărării se poate nărui, nemaiexistând fundamentul rechizitoriului.
