Elena Udrea a risipit peste 9 miliarde de lei pe proiecte care zac în paragină

Peste 9 miliarde de lei au intrat pe mâna Elenei Udrea, în vremea "domniei" la ministerul Turismului şi Dezvoltării. Sume alocate, bineînţeles, prin bunăvoinţa premierului Emil Boc. Asta în timp ce Traian Băsescu ne anunţa de la tribuna prezidenţială că salariile, pensiile şi alte ajutoare vitale se vor tăia, din cauza crizei. Mai mult, Udrea a primit bani şi din fondul de rezervă destinat cheltuielilor de urgenţă. Cu aceste sume fabuloase, Elena Udrea a împânzit ţara cu proiecte care zac în paragină. Iar acum aflăm de la procurori că la ea se întorcea 10% din valoarea contractelor. Să vedem câteva dintre investiţiile făcute de Udrea.

Se tăiau bani de la bătrâni, de la mame, de la copii, de la bolnavi, de la Sănătate şi Educaţie, bani care se duceau spre ministerul Elenei Udrea pentru a dezvolta zona rurală. Rezultatul? Terenuri de fotbal în pantă, parcuri în sate fără apă şi canalizare, bazine nefolosite, săli de sport nefolosite, patinoare construite cu sume fabuloase. Motivul? În niciun caz dezvoltarea României, ci rularea banilor către oamenii PDL şi către firmele de casă, după cum arată şi procurorii. DNA spune că la Elena Udrea se întorceau cam 10% din sumele alocate firmelor prietene.

În 2010, ministerul condus de Elena Udrea a plătit 900.000 de euro pentru conceptul brand-ului de ţară: o frunză. Presa a descoperit că faimoasa frunză era o banală emblemă care putea fi cumpărată de pe internet, cu 250 de dolari.

Comuna Nana nu a fost neglijată de investiţiile Elenei Udrea în ani de criză. Peste un milion şi jumătate de lei au fost alocaţi comunei în care Traian Băsescu este acum proprietar de teren agricol. Colosala investiţie nu s-a dus nici în reparaţia drumurilor, nici în construcţia reţelei de apă şi canal. Banii ar fi trebuit folosiţi în construcţia de podeţe. Comuna Nana a mai beneficiat de bani de la Guvern şi pentru construcţia unui stadion, a unui parc, dar şi a unui cămin pentru bătrâni, investiţii pe care nu le foloseşte nimeni în prezent.

O altă investiţie controversată a fost cea a patinoarului de la Braşov. Construcţia patinoarului a fost estimată iniţial la 6 milioane de euro, iar lucrările s-au întins pe o perioadă de aproape 3 ani. Cele 6 milioane de euro au fost suplimentate până la aproape 12 milioane de euro. În Ungaria, acelaşi gen de patinoar olimpic acoperit a fost construit, în 2006, cu 4 milioane de euro, dezluia GSP.

În Pasul Vulcan, Elena Udrea a pornit telegondola în cadrul programului SKI în România, o telegondolă care a înghiţit 7 milioane de euro. Telegondola deserveşte două pârtii neamenajate de câte 300 de metri lungime. Specialiştii spun însă că o pârtie care are mai puţin de 2,5 kilometri se numeşte derdeluş. Patru ani mai târziu, telegondola functioneaza, dar nu are pentru cine. În plin sezon aproape nimeni nu a venit in pasul vulcan. În varf nu e nicio cabană, niciun refugiu pentru turişti.

10 milioane de euro s-au aruncat şi pe o telegondolă în Suceava. Telegondola a zăcut doi ani în curtea unui consilier, iar după ce, în 2012, au fost tăiate 50 de hectare de pădure, s-a montat şi visul portocaliu.

Peste 3 milioane de euro mucegăiesc într-o piscină insalubră din cândva faimoasa staţiune Olăneşti. S-a făcut un proiect, s-a aprobat la ministerul dezvoltării şi s-au băgat bani mulţi. La un an de la renovare, complexul arăta mai rău decât de la începerea lucrărilor proiectului.

Cu surle şi trâmbiţe a avut loc şi deschiderea bazinului de înot de la Câmpina, în 2011. Un proiect care a înghiţit 1 milion de euro. Minunea a durat o zi. Pentru că la bazin s-a pus lacătul. Nu s-au găsit bani pentru administrarea lui.

Lista investiţiilor marca Udrea continuă cu zeci de milioane de euro aruncaţi în săli de sport sau parcuri pe la sate, proiecte care zac nefolosite.