Totuşi, Bălăceanu Stolnici este de părere că ridicare unei moschei de dimensiuni mai mici ar fi o variantă mult mai bună.
"Eu sunt contra acestei idei de a face cea mai mare moschee, iar eu sunt tolerant religios. Dar a face cea mai mare moschee din sud-estul european e un semnal negativ în actuala situaţie mondială în ce priveşte raportul dintre cultura europeană şi islamică, care e foarte agresivă.
Sunt contra acestei idei, sper să se renunţe la ea şi sper să reveinm la raporturile pe care de câteva sute de ani România le-a avut cu Turcia, pe baza capitulaţiilor respective, unde era stipulat că pe teritoriul Ţărilor Româneşti nu se fac moschei", a spus academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, duminică, la emisiunea Secvenţial, de la Antena 3.
La cei 92 de ani, medicul academician a invocat în sprijinul ideei sale, atât argumente de ordin raţional, cât şi istoric.
"De la Suleyman Magnificul încoace turcii nu au mai avut nicio pretenţie de a implanta aici moschei şi a fost un lucru benefic".
Guvernul Victor Ponta a decis să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea celei mai mari moschei din Europa. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expoziţional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheei să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc. Moscheea va avea o capacitate de 2.000 de persoane.
Statisticile oficiale arată că în Bucureşti trăiesc aproape 10.000 de musulmani. Aproape jumătate sunt cetăţeni străini, veniţi pentru afaceri, la studii, prin căsătorii sau cu alte interese. Cea mai mare comunitate musulmană din România se află însă în Dobrogea şi numără peste 70.000 de persoane.
