Drumuri europene, doar pe Hârtie

În secolul 21, drumurile din România arată ca după bombardament. Peste 38% din drumurile publice din ţara noastră sunt încă pietruite şi pline de pământ, conform Institutului Naţional de Statistică. Deşi şoferii au protestat de nenumărate ori în stradă iar numărul accidentelor rutiere mortale produse din cauza craterelor de pe şosele situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană, oficialii de la Bucureşti par să nu vadă şi să nu audă. Toate guvernările s-au lăudat cu autostrăzi performante şi drumuri occidentale. În schimb, multe din proiecte au rămas doar pe hârtie.

Datele furnizare de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că în România anilor 2015 aproape 40% din drumurile publice se află într-o stare avansată de degradare. <INTRĂ CARTON 1> Mai puţin de o treime din drumurile naţionale sunt modernizate, în timp ce unele nu au fost reparate niciodată de când au fost construite, în urmă cu zeci de ani.

Există zone în care la infrastructura rutieră nu au mai fost făcute reparaţii de mai bine de 45 de ani. Asta în condiţiile în care, din 6194 de kilometri de drumuri naţionale, peste 30 % au fost declarate europene iar milioanele de euro venite de la Uniunea Europeană prin proiectele SAPARD pentru reabilitare s-au făcut praf.

Tot la finalul lui 2014, drumurile judeţene arătau dezastruos. 44,2%, dintre ele erau drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar 46,3% din cele comunale - erau drumuri pietruite. Ani în şir, autorităţile judeţene, indiferent de guvernare, au aruncat vina pe oficialii de la Bucureşti care nu le-au trimis finanţarea deşi ele au cerut-o.

Nici calea ferată nu este într-o stare mai bună. Din totalul de 10.777 kilometri de cale ferată, puţin peste 37% este electrificată. Iar pe unele rute, trenurile circulă mai încet decât atunci când au fost construite liniile.

După 25 de ani de democraţie, România arată ca un exemplu perfect de proiect ratat. Un raport al Forumului Economic Mondial plasează ţara noastră pe poziţia a 134-a din 139 de state după calitatea drumurilor. Presa străină a vorbit în mai multe rânduri despre cei 3 mii de kilometri de autostradă pe care Ceauşescu vroia să îi construiască. De proiect s-a ales însă praful ăentru că, în realitate, numai puţin peste o zecime s-a şi construit.