"Momentul de referinţă pentru istoria pompierilor îl reprezintă 13 septembrie 1848, pe fondul Revoluţiei Paşoptiste, când o oaste turcă pătrunde pe teritoriul românesc cu intenţia declarată de a înnăbuşi Revoluţia", povesteşte muzeograful Loredana Oprica.
Aşa începe povestea pompierilor-eroi de la 1848. 150 au plecat la luptă în Dealul Spirii, doar 101 s-au întors. Iar curajul lor a fost răsplatit cu primele decoraţii "Virtutea Militară" şi cu unul dintre primele drapele de luptă oferite Armatei române.
"La înmânarea drapelului de luptă batalionului de pompieri Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza avea să participe şi să rostească un discurs emoţionant, printre care avea să afirme că: "Steagul este România, el este trecutul, prezentul şi viitorul acestei ţări, este întreaga istorie a României", continuă muzeograful
Etajele Foişorului, ce strajuia odinioară împrejurimile Capitalei, sunt, însă, casa şi pentru alte drapele primite de-a lungul istoriei de pompierii militari. La etajul 4, de exemplu, Carol I încă îşi face simţită prezenţa pe unul dintre steaguri.
"Drapelul acordat Divizionului de Pompieri Bucureşti prezintă în centrul însemnul teritoriului românesc iar în părţile laterale avem cifra Carol într-o cununa de lauri. Menţionez că el a fost acordat când domnitorul Carol se afla la conducerea teritoriului, domn între 1866 si 1881", spune Oprica.
Un cat mai jos, un alt steag arată aprecierea adusă de Carol al II-lea jertfei salvatorilor.
"In scut central se află însemnele teritoriului românesc, vorbim de Dobrogea, vorbim de Moldova, vorbim de Ţara Româneasca şi de Oltenia, scutul este sustinut de doi lei care reprezintă puterea, iar deasupra scutului se afla coroana regală."
Întregul muzeu este o colecţie impresionantă de drapele, de luptă sau, pur şi simplu, închinate pompierilor.
