Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 1 ora si 41 minute
Update 14.03 - Haosul de la votul din diaspora se lasă cu dosare penale. Au fost dschise şase dosare penale in rem pentru nereguli sesizate de oameni la secţiile de votare de peste graniţe.
Plângerile vizează multe persoane, inclusiv miniştri, care au fost reclamaţi în baza unui articol din Codul Penal, privitor la împiedicarea exercitării dreptului la vot.
"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor", informează Parchetul instanţei supreme.
Precizările vin după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a vorbit, înaintea plenului CSM de joi, despre acest dosar.
_____________________________Ştirea iniţială 09.12
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după primul tur I al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.
Vizate ar fi mai multe persoane, inclusiv miniştri, care au fost reclamaţi în baza unui articol din Codul Penal, privitor la împiedicarea exercitării dreptului la vot.
Este vorba de sesizări primite atât de la persoane fizice, cât şi de la instituţii. Potrivit procurorului general, respectivele sesizări vizează miniştri şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor implicate în organizarea alegerilor din diaspora.
"Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, a celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plângeri", a spus şeful PICCJ.
Şi preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu, spunea în această dimineaţă că Guvernul putea suplimenta numărul secţiilor de votare din diaspora prin Ordonanţă de Urgenţă.
"Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă", a spus Stanciu, înaintea şedinţei plenului Consiluului Superior al Magistraturii.
Livia Stanciu a mai spus, din postura de "cetăţean", că se impun verificări privind problemele apărute la votul din străinătate. "Ca cetăţean, mi se pare firesc ca pe orice problematică ce are impact, sigur trebuie să se efectueze verificări, cercetări, pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect", a spus ea.
În acest moment, nimeni nu este pus sub urmărire penală, nu sunt inculpaţi, însă urmează să vedem dacă vor fi persoane vizate din Ministerul de Externe sau ambasade.
Tiberiu Niţu a spus că procurorul va fi cel care va aprecia dacă a fost încălcată legea sau nu.
Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr foarte mare. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de la votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.
La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca "om de onoare", "într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".
Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul "nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens". Potrivit lui, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.
Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.
