În fiecare an, are loc cel puţin un accident ecologic în care sunt implicate cianuri. Cercetători din toate colţurile lumii încearcă să găsească tehnologii alternative. Şi se pare că o universitate din Statele Unite a dat lovitura.
Roşia Montană a dat cele mai frumoase eşantioane de aur nativ, celebru, aurul lamelar cum se vede mai ales în lupa centrală de acolo. Se văd lamelele de aur în cuarţ microcristalin.
Metalul preţios trebuie separat de restul mineralelor ca să-şi arate valoarea. Iar atunci când este vizibil cu ochiul liber, se pot folosi tehnici tradiţionale, mecanice.
GHEORGE POPESCU, PROFESOR DE GEOLOGIE: "Aurul invizibil, care este cel mai mult şi inclusiv la Roşia Montană, eficient se poate scoate doar printr-o metodă solubilizatoare şi asta este cianurarea".
Cianura dizolvă minereul şi se lipeşte de aur ca un magnet. Din soluţia obţinută metalul preţios este apoi extras cu uşurinţă. Şi România are ce extrage din mina de la Roşia Montană.
Două mii de tone de aur au ieşit până acum la lumină din subteranul românesc. Mai bine de un sfert, au fost exploatate de austrieci. Iar mare parte din tezaur a ajuns la ruşi. Potrivit estimărilor, Roşia Montană mai ascunde încă 300 de tone de aur şi aproape 1500 de tone de argint.
În lume, aproximativ 90% dintre cele 400 de instalaţii care extrag aur folosesc cianuri, substanţe extrem de toxice. Cât timp substanţele chimice rămân într-un circuit închis, specialiştii spun că nu există pericol pentru mediu. Vorbim, însă, despre lacuri de decantare cu baraje groase care pot, în anumite condiţii, să cedeze.
În România, în noaptea de 30 ianuarie 2000, barajul unei exploataţii miniere de lângă Baia Mare a cedat şi o sută de tone de cianuri s-au devărsat în râuri. Apa contaminată a ajuns în Dunăre şi mai apoi în Marea Neagră.
Specialiştii vorbesc însă despre o descoperire revoluţionară care va înlocui în următorii ani instalaţiile cu cianură. Metoda gravitaţională se foloseşte de densitatea mai mare a metalului pentru a-l extrage din minereu, în vreme de tehnologia de flotaţie utilizează reactivi şi presiunea apei.
Articolul 1 al primei legi miniere din România, în 1924 spune că sunt şi rămân ale statului în toată dezvoltarea lor, de la suprafaţă până la orice adâncime, zăcămintele substanţelor minerale din care se pot extrage metale.
