Românii nu vor mai fi opriți la granițe: Intrăm oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie
Publicat acum 5 ore si 6 minute
Cutremurul din 1977 a fost momentul în care Ceauşescu a reluat ideea de sistematizare rurală. Aproape 4 mii de sate urmau să dispară de pe harta ţării. O prioritate a fost şi distrugerea centrelor istorice ale oraşelor şi construirea de centre civice, croite pe acelaşi calapod.
Capitala a avut cel mai mult de suferit. În locul caselor vechi şi al stăzilor înguste, pavate cu piatră cubică, au apărut construcţii-tip: blocuri înalte, înghesuite şi fără prea mare interes pentru aspectul estetic.
Cel mai bun exemplu este Casa Poporului şi bulevardul numit atunci Victoria Socialismului. Până la începutul lui 1984, în zona unde se află acum parcul Izvor, Palatul Parlamentului, Academia Română şi Piaţa Constituţiei s-a aflat cartierul Uranus. Casele au fost puse la pământ, iar terenul nivelat.
Trei biserici - Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii au fost demolate, iar alte două mutate.
Bisericile care supravieţuiau erau ascunse printre blocuri. Aşa au scăpat de lamele buldozerelor monumente istorice de mare valoare: biserica Sfântul Ilie Rahova, construită în 1745, biserica Domniţa Bălaşa, ctitorie din 1751 a fiicei lui Constantin Brâncoveanu, sau întregul complex al Mănăstirii Antim.
În anul 1985, comuniştii îşi propuneau ca, în 5 ani, 95% din populaţia Bucureştiului să locuiască în blocuri noi. În plus, aproape jumătate din cele 13.000 de sate urmau să dispară. Până în 1989, cel puţin 29 de oraşe au fost reconstruite în proporţie de 90%.
