Potrivit unui comunicat al ÎCCJ, principala cauză a deficienţelor de comunicare a fost aceea că mandatele de aducere fuseseră emise pe numele elevilor, cu precizarea că ele ar fi urmat să fie puse în aplicare numai dacă martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri.
În plus, "procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu şi în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziţii (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoştinţa publicului decât cu mare întârziere", se arată în comunicat.
Mai mult, procurorii susţin că toţi cei 112 elevi care urmau să fie audiaţi "cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezenţa părinţilor ori cu respectarea altei proceduri speciale".
"Modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucureşti", se mai arată în comunicat.
