Hărţile realizate la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti arată că partea de nord şi sud-vest se mişcă mai puternic, pentru că acolo este un sol argilos, dar durata de mişcare a pământului a fost mai îndelungată în sud-est, unde structura straturilor este alta.
Din cauza particularităţii solului, specialiştii sunt de părere că Bucureştiul are nevoie urgentă de un program de determinare a vitezei şocurilor seismice şi de o reţea seismică serioasă. Tot experţii susţin necesitatea reabilitării clădirilor cu risc de prăbuşire. Numai aşa se vor putea minimaliza efectele unui cutremur puternic.
Ar mai trebui spus că jumătate dintre clădirile din Capitală sunt proiectate să reziste la cutremure peste 7 grade, pe scara Richter.
Pe de altă parte, din totalul suprafeţei locuibile, peste 55% reprezintă blocuri mai înalte sau egale cu 8 etaje, aproape 20% sunt clădiri cu patru etaje şi doar 14% îl reprezintă clădirile doar cu parter.
Însă, cum riscul cel mai mare îl constituie clădirile înalte, este bine de ştiut că în Bucureşti există aproximativ 1.500 de blocuri peste 8 etaje, construite în perioada 1963-1977. Alte peste 2.000 de astfel de clădiri au fost construite după 1980.
Citeşte despre regulile de protecţie în caz de cutremur şi cum trebuie să reacţionezi în această situaţie.
