Azi începe recensământul. Descarcă chestionarele şi vezi ce rişti dacă nu răspunzi la întrebări

Recensământul populaţiei începe astăzi. 120.000 de recenzori vor bate la uşile românilor şi vor încerca să afle informaţii despre etnie, loc de muncă sau proprietăţi. Toată lumea este obligată să răspundă, iar cine refuză poate primi o amendă de până la 5.000 de lei.

Metoda de colectare a datelor va fi cea tradiţională - prin interviuri directe. De astăzi şi până pe 31 octombrie, toţi locuitorii ţării ar trebui să primească acasă vizita unui recenzor. Îl veţi recunoaşte după legitimaţie, mapă şi geanta specială, de culoare albastră. Împreună cu cetăţenii, recenzorii vor stabili ora la care să vină acasă pentru interviu.

PESTE 1.000 DE RECENZORI DIN JUDEŢUL CONSTANŢA S-AU RETRAS

Durata medie a acestuia este de 40 de minute, iar chestionarele sunt de mai multe tipuri, cele cu întrebări adresate persoanelor şi cele referitoare la locuinţe şi gospodării.

Chestionarele pe baza cărora va fi realizat recensământul:

Gospodărie

Locuinţe, Clădire

Persoane plecate în străinătate

Persoane

Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată

Personalul de recensământ

Spaţiul colectiv de locuit

Persoane temporar prezente

Răspunsurile sunt obligatorii, iar cine refuză să-i primească pe recenzori sau dă informaţii incorecte riscă amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei.

Există însă şi patru întrebări la care oricine poate refuza să răspundă, fără penalităţi: cele legate de etnie, de limba maternă, de religia sau dizabilităţile pe care le-ar putea avea.

Persoanele care lipsesc temporar de la domiciliu pe durata recensământului vor fi înregistrate pe baza informaţiilor furnizate de rudele, vecinii sau funcţionarii de la primăria de care aparţin. Iar cine nu a primit vizita unui recenzor poate completa chestionarele la primărie, unde vor fi înfiinţate comisii speciale.

Recensământul costă statul 193 de milioane de lei, iar primele rezultate vor fi publicate în ianuarie, anul viitor. Datele finale vor apărea în 2014.

Sociologii sunt de părere că ele vor indica o scădere a populaţiei sub pragul de douăzeci de milioane. Un trend descendent pe care ţara noastră s-a înscris după recensământul din 1992. Dacă până atunci populaţia crescuse constant atingând 22,8 milioane de locuitori, în 2002 numărul românilor a scăzut la 21,6 milioane.