Precizarea ANSVSA vine după ce în presă au apărut informaţii privind suspendarea activităţii a 300 astfel de automate.
"Numărul de 300 de automate cu activitate suspendată, menţionat în mass-media, nu este real, având în vedere că numărul total al automatelor pentru distribuirea laptelui existente în România este de 335, iar rezultatele parţiale ale centralizării datelor arată că a fost suspendată activitatea unui număr de 32 de astfel de automate", se arată într-un comunicat remis agenţiei Mediafax.
Potrivit sursei citate, automatele pentru distribuirea laptelui sunt alimentate din producţia unor ferme. În cazul în care există suspiciuni de depăşire a limitei de aflatoxină M1 pentru o fermă, laptele provenind de la aceasta fermă este oprit de la livrare şi comercializare, deci nu mai alimentează automatele unde furnizează în mod obişnuit lapte, explică ANSVSA.
În acelaşi context, arată ANSVSA, comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai în momentul în care buletinele de analiză demonstrează că laptele este bun pentru consum. "Este o măsură de prevenire a pătrunderii pe piaţă a unor produse care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor, care se aplică de Autoritate, conform prevederilor legale", se menţionează în comunicat.
ANSVA mai informează că acţiunea de control dispusă pentru laptele materie primă este în curs de finalizare şi a vizat ferme, centre de colectare, unităţi de procesare şi automate de distribuire a laptelui. Rezultatele acţiunii vor fi făcute publice în cursul săptămânii viitoare, dupa finalizarea centralizării datelor de la nivel naţional.
---------------------
Cristian Lungu, preşedintele furnizorilor de lapte la dozatoare a declarat, în direct la Antena 3, că există trei ferme lângă Bucureşti unde s-a dispus această măsură.
"Dacă laptele este suspicios cu concentraţie maximă, atunci se ia din nou probă şi se fac din nou analize, care durează câteva zile. Părerea mea este că trebuie să aşteptăm reacţia ANSVSA sau DSV, probabil luni. Eu am luat legătura cu cele trei ferme şi aştepăm rezultatul dar toţi trei spun că furajele date pentru consumul animalelor sunt bune. În afară de de furaje, nu mai există alte posibile surse pentru aflatoxină".
Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Română a Cărnii a arătat că există "o suspiciune" în legătură cu acest subiect şi că riscurile sunt minime pentru oameni: "Nu sunt 300 de dozatoare, sunt mult mai puţine, oricum".
"În clipa în care apare o astfel de suspiciune, se închid imediat dozatoarele fermei respective, este o măsură preventivă. Aşa se întâmplă în toată Europa. Nu pot să vă spun câte dozatoare au aprovizionat cele trei ferme, chiar nu ştiu, nu pot să vă spun. Orice dozator care funcţionează are laptele verificat şi asigurat, când apar probleme, se închid imediat dozatoarele. Nu se fac şmecherii, consumatorii pot sta liniştiţi", a declarat Minea.
