Este locul unde lucrează preşedintele României şi angajaţii lui. Clădirea a fost pe rând stăpânită de călugări, domnitori, regi, comunişti şi în zilele noastre a devenit simbolul celei mai importante instituţii a statului.
Palatul Cotroceni este locul unde lucrează preşedintele României. Istoria lui începe în 1682, însă aripa în care astăzi funcţionează Administraţia Prezidenţială a fost ridicată în anii '80. Din toamna anului 1990, Palatul Cotroceni a devenit sediul oficial al Preşedinţiei României.
Fiecare loc din palat are şi un nume de cod, pe care îl folosesc doar angajaţii de aici. Platoul Marinescu, pe unde soseşte preşedintele la serviciu, este folosit şi pentru primirea altor şefi de stat.
Liderul de la Cotroceni întâmpină demnitarii şi în holul de onoare. Urmează apoi convorbirile, aproape întotdeauna în spatele uşilor închise.
Delegaţiile numeroase sunt primite, de regulă, într-o sală anume.
Cele mai multe activităţi de la Palatul Cotroceni au loc în sala Unirii, cea mai mare din complexul administraţiei. Găzduieşte ceremonii de depunerea jurămintelor, recepţii, spectacole şi dineuri oficiale.
De departe, cel mai râvnit loc din Palatul Cotroceni este biroul preşedintelui. Un loc ultrasecurizat. Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au folosit acelaşi birou. Traian Băsescu a fost singurul care a optat pentru biroul destinat lui Nicolae Ceaşescu. Pe masa de lucru se află întotdeauna o agendă a întâlnirilor, un toc pentru stilouri, un computer de birou şi, în ultimii ani, o tabletă. Celebrul „fir roşu" Cotroceni-Victoria-SRI-SIE este, în realitate, un telefon negru care asigură comunicaţiile securizate cu alte instituţii. Dincolo de acest sistem, preşedintele dispune de unul pentru videoconferinţă cu orice instituţie a statului şi cu teatrele de operaţiuni în care sunt implicaţi militari români.
